Razvan Ion on Mon, 20 Dec 2004 14:57:58 +0100 (CET) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
[Nettime-ro] Fw: Cotidianul - Dinozaurii culturii romāne |
-----> Dinozauri ai ceausismului cultural vor sa tina timpul īn loc, agatīndu-se de > vechea lor imagine, pe care se straduiesc din greu s-o cosmetizeze. Marii > maestri ai acestei operatii sīnt Adrian Paunescu si Dinu Sararu. Dar nici > Paul Everac nu doarme. Adrian Paunescu e cazul cel mai flagrant. Textierul > ceausist īi da azi īn judecata pe cei care īl numesc poet de curte. Tehnic > vorbind, Ceausescu n-a avut o curte, fiindca nu era rege, dar īn privinta > slavirii profitabile a conducatorului, Adrian Paunescu īi poate īmbolnavi de > invidie pe poetii de curte. > Paunescu: totdeauna cade īn picioare si cu folos > > Poet de real talent si personaj cu multa charisma, inteligent si spontan, > Paunescu umplea stadioanele fara convocator la spectacolele cenaclului > Flacara. A fost cel mai convingator propagandist al ideilor > national-comunismului si singurul care, īn anii optzeci, mai putea face zeci > de mii de tineri sa cīnte la unison "Traiasca Ceausescu". Īn contul > acestuia, bardul s-a īngrijit constant de sporirea veniturilor sale. > Devenise atīt de puternic, īncīt prim-secretarii de judet tremurau īn fata > lui si nu mai stiau cum sa-i intre īn voie. Cadouri pentru tov. Adrian > Paunescu, chiolhanuri pentru tov. Paunescu. Dupa interzicerea cenaclului > sau, poetul ajunge publicist comentator la "Contemporanul". Acolo l-a gasit > Revolutia. Īn noaptea de 22 decembrie, poetul telefoneaza la TVR pentru a > semnaliza, din Casa Scīnteii, miscari suspecte de trupe. A doua zi scoate un > numar special din "Contemporanul", consacrat caderii dictaturii. Se arata īn > public, ca disident si aparator al Revolutiei, dar are parte de un dus de > scuipati. Si cine stie ce-ar mai fi patit daca nu primea adapost umanitar la > Ambasada Statelor Unite. > > Dupa plecarea lui Ion Cristoiu de la "Zig-Zag", Octavian Mitu īi > īncredinteaza conducerea saptamīnalului, apoi īl concediaza, speriat ca > tirajul intrase īn cadere libera. Tenace, Paunescu intra īn politica, la > PSM-ul lui Verdet. Devine senator. Cu presa īnsa īi merge īn continuare > prost. Nici cu Cenaclul "Flacara", pe care īl redeschide, nu mai are > succesul de odinioara. Se muta la PSD, redevine senator si obtine bani > publici pentru cenaclul sau de la Ministerul Culturii. Are emisiuni la > Televiziunea Publica si la un post privat, emisiuni la care e silit sa > renunte īn urma unei decizii a CNA. Īn 2003 i se fac busturi care īmpodobesc > scoli din tara, iar Ion Iliescu īl decoreaza pentru merite culturale > deosebite. Accidentul provocat de sotia sa īl face pe Paunescu sa renunte la > fieful lui din Dolj. Cade īnsa tot īn picioare. Devine senator de Hunedoara, > chiar daca i se prezisese ca īsi va rupe gītul. Īi lipsesc din palmares o > statuie ecvestra si un stadion botezat cu numele sau. > Paul Everac: bust īn ograda si piesa la National > > Mai modest decīt Paunescu si ca talent si ca pretentii, Paul Everac si-a > instalat propriul bust īn curtea casei sale de vacanta. Dramaturgul oficial > al regimului comunist, Everac si-a luat rolul atīt de īn serios, īncīt toate > piesele lui de teatru sīnt virusate de morbul ideologiei totalitare. > Sententios pīna la ridicol si iremediabil convins de valoarea sa, Paul > Everac e uns seful TVR, deoarece se bucura de presuirea lui Ion Iliescu. > Considerat specialist īn īndulcirea pilulei ideologice, Everac se dovedeste > un aliat fidel, dar ineficient īn anii īn care a condus TVR. Dat jos de la > conducerea televiziunii publice dupa alegerile din 1996, dupa 2000 Everac > spera sa revina īn prim-plan. Cere sa i se joace o piesa la Teatrul > National, dar Dinu Sararu, vazīnd īn el un posibil concurent la sefie, se > face ca ploua. Everac e reintrodus īn repertoriul Nationalului de-abia dupa > ce Sararu se instaleaza temeinic la conducerea teatrului. > Dinu Sararu: īsi iubeste patria numai pe bani publici > > Actualul director al Teatrului National se plīngea īn 1991, īntr-un interviu > la TVR, ca nu e lasat sa-si iubeasca tara. Adica nu i se dadea o functie > publica, a precizat cu naduf patriotic Dinu Sararu. Dramaturgul fusese > izgonit de la conducerea Teatrului Mic. Īn 21 decembrie 1989 daduse ordin sa > li se īnchida usa īn nas revolutionarilor vīnati de Securitate care au > īncercat sa se adaposteasca īn teatru. Facuse īn presa propaganda pentru > regimul Ceausescu pīna īn ultima clipa. Iar romanele si piesele lui de > teatru, de o mediocritate zglobie, erau croite pe calapodul indicatiilor de > partid. Īn proza era considerat un Marin Preda de mīna a treia, iar īn > teatru un Titus Popovici resapat. George Ivascu, directorul "Romāniei > literare", īl publica numai dupa ordin de sus si refuza sa-i citeasca > textele atunci cīnd le dadea drumul īn paginile revistei. > > Dinu Sararu si-a iubit tara dupa faimosul lui interviu ca membru fondator al > Bancii Internationale a Religiilor, afacere a fostilor securisti reprofilati > īn afaceri financiare. Banca a falimentat scandalos, lasīndu-i fara economii > pe cei mai multi dintre depunatori. > > Din 2000 īncoace, Sararu īsi iubeste tara la conducerea Nationalului din > Capitala, pe care l-a transformat īntr-un fel de feuda personala. Si-a bagat > piesele īn repertoriul permanent al teatrului si, la aceasta ora, nici unul > dintre actorii nemultumiti de conducerea lui nu īndrazneste sa sufle, de > frica represaliilor. Īn acest an, Dinu Sararu si-a luat doctoratul īn > megalomanie cu montarea piesei lui Delavrancea "Apus de Soare". Cheltuieli > uriase pentru costumele personajelor, inclusiv pentru o copie fidela a > sabiei lui Stefan cel Mare. O montare de propaganda, al carei rost era sa > glorifice initiativa partidului de guvernamīnt de a scoate profit din > celebrarea lui Stefan cel Mare. > > A venit timpul ca Sararu sa mai iubeasca Romānia si pe banii lui. > > Cristian TEODORESCU > > > > > > > _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/