www.nettime.org
Nettime mailing list archives

[Nettime-ro] Laicitate si complicitate - concurs de proiecte - deadline
Vasile Ernu on Thu, 17 Feb 2005 15:35:30 +0100 (CET)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

[Nettime-ro] Laicitate si complicitate - concurs de proiecte - deadline 15martie"


Dragi colegi,

Va anuntam ca pregatim un proiect pentru luna aprilie 2005, Laicitate si
complicitate. Mai multe detalii legate de proiect puteti gasi mai jos.

Pentru mai multe informatii ne puteti contacta pe aceasta adresa:
laicitatesicomplicitate {AT} yahoo.com

-------------------------------------------------------------------
LAICITATE SI COMPLICITATE

Laicitatea este un principiu inscris in insusi modul de constituire a statelor
moderne europene. Dupa recunoasterea libertatii de opinie, prin Declaratia
drepturilor omului si cetateanului din 1789, laicitatea capata valoare de lege
in constitutiile europene, fiind in unele cazuri inscrisa inca din articolul 1
in Constitutie (in Franta, de pilda). Puterea politica recunoaste existenta
egala a cultelor religioase si dreptul liber al fiecarui cetatean la opinie si
credinta religioasa, dar plaseaza practica religioasa in domeniul privat, in
afara oricarei imixtiuni a uneia in cealalta.
Dezbaterea asupra laicitatii revine astazi in forta, pe fondul unei ofensive cu
diverse cauze si multiple manifestari a religiosului. Daca pe plan mondial acest
dublu fenomen este legat in special de recrudescenta islamismului ca reactie la
neoliberalismul planetar, in tarile post-comuniste aceasta dezbatere e
complicata de situatia Bisericii (ortodoxe, catolice, reformate) in timpul
comunismului si imediat dupa aceea.
In Romania de dupa 1990, asistam la o reactivare a prezentei publice a religiei
in mai multe forme: confesionale, institutionale, spectaculare, ce fac urgenta
si mereu actuala o ampla discutie despre laicitate. Aceasta prezenta nu este
doar un raspuns la mai mult sau mai putin reala ostracizare a religiosului in
perioada comunista: relatiile complicate dintre puterea comunista si Biserici
ramine in intregime de reevaluat. Iar tocmai pornind de la absenta unei astfel
de reevaluari, care nu pune in nici un fel in cauza optiunile religioase ale
indivizilor si nici egala lor supunere la lege, trebuie analizat ce este azi si
in ce fel functioneaza astazi aceasta complicatie, devenind adeseori
complicitate: dinspre puterea politica inspre religie, prin infuzia de capital
simbolic si de legitimitate pe care aceasta din urma le acorda primeia; dinspre
religia institutionalizata inspre puterea politica, prin prezenta insistenta a
clericului in viata politica, in scoli, in justitie ori chiar in mediile de
afaceri.
De pe o asemenea platforma teoretica elementara se cuvine sa abordam azi
chestiunea laicitatii pe mai multe linii posibile de interogatie si analiza.
Politica si laicitate: in statul modern secular, laicitatea ca principiu de
separare a puterii politice de comunitatea religioasa este una din regulile
necesare de functionare a societatii civile. Asemenea altor convingeri
personale, nici cele religioase nu trebuie sa propuna sau sa impuna criterii,
strategii de guvernare, nici reguli de comunicare in societate. In dezbaterea
publica primeaza deschiderea spre celalalt ca partener egal de discutie, in
afara oricarei dogme si a oricarui adevar ultim.
Care sint termenii politici in care se stabileste separatia dintre politica si
religie? De ce nu este aceasta separatie efectiva? Care dintre institutiile
politice ale statului roman sint astazi cele mai grevate de prezenta elementului
religios? Care sint canalele pe care se poate azi (re)lansa o dezbatere in jurul
raportului dintre civilitatea laica si respectul pluralitatii confesionale?

Justitie si laicitate: statul de drept, dreptul statului se intemeiaza pe
separatia consfintita juridic intre puterea temporala si puterea spirituala.
Legea recunoaste existenta cultelor si dreptul individual de a alege o religie
sau alta, ori niciuna.
Care este situatia reglementarilor juridice in privinta religiei (ca drept
individual si ca institutie) in Romania de astazi? Cum sint respectate aceste
reglementari? Cit de ferit si/sau de expus este actul de justitie reglat de
valorile dreptatii si adevarului la dogmele religioase, in masura in care
acestea ramin pentru majoritatea cetatenilor prima sursa a adevarului si a
dreptatii?
Educatie si laicitate: scoala este spatiul cel mai expus astazi complicitatii
dintre putere politica si religie. Sustinindu-se un drept la educatie
religioasa, se aluneca prin metode dintre cele mai discutabile si mai putin
controlabile, inspre obligativitatea ei, inspre transmiterea unei cunoasteri
religioase impure, in care se amesteca discursuri dintre cele mai eterogene:
mitologice, filosofice, morale, istorice etc. Intre acestea, discursul
moral-afectiv  cu maxim impact asupra copiilor  nu este cel mai putin
important: falsa echivalenta intre cunoastere stiintifica si cunoastere
religioasa (falsa pentru ca e vorba de discursuri si valori cu totul exterioare
unele altora) produce efecte nebanuite pe termen lung asupra educatiei copiilor,
cu atit mai mult atunci cind este privilegiata una dintre religii in detrimentul
celorlalte.
Care sint premisele unei educatii religioase? De unde provine necesitatea, dar
si non-necesitatea ei? Cum poate fi respectata optiunea individuala (a
copilului, dar si al parintelui) fara a impune un model al educatiei religioase
si fara ca optiunea asumata sa atraga consecinte negative asupra copilului? In
ce fel se poate regla delicatul mecanism al laicitatii in scoala (fara a cadea
intr-o posibila alta extrema  bunaoara interzicerea bradului ca simbol crestin
in scolile franceze)?
Arta si laicitate: puterea de figurare face din arta  mai ales in mediul
ortodox, iconodul  un spatiu de manifestare a religiozitatii. In acelasi timp,
insa, in multiplele sale expresii contemporane, arta sanctioneaza jocul subtil
al afectului si circulatia sa dinspre spiritualul religios inspre sensibilul
artistic. Mediile in care ne miscam zilnic sint saturate de imagini religioase,
care induc si intretin, prin repetitie, prin insistenta si chiar prin violenta
imaginala, ideea unei familiaritati publice inevitabile cu religia.
In ce fel poate fi deconstruita aceasta familiaritate? Adica desfacuta,
dezarticulata pentru a-i intelege mecanismele extra-artistice si
extra-religioase care o ghideaza? Ce mijloace are la indemina artistul pentru a
afirma public necesitatea laicitatii ca principiu de dialog social?


Proiectul va avea doua sectiuni: un dosar in revista Idea Arta+Societate pe
aceasta arie de interes, cu contributii din partea unor specialisti din diferite
domenii si o expozitie-insert intr-un saptaminal national de mare tiraj, in a
doua jumatate a lunii aprilie. Va invitam sa participati in aceasta sectiune a
proiectului.
Asteptam de la Dvs. problematizari ale chestiunilor atinse in textul-suport al
proiectului. Propunerile de proiect trebuie trimise prin mail la
laicitatesicomplicitate {AT} yahoo.com pina la data de 15 martie 2005, selectia
lucrarilor urmind sa fie incheiata pina la data de 25 martie 2005.
Acestea trebuie sa aiba in vedere formatul expozitiei (imagini alb-negru,
adaptate mediului bidimensional).

Curatori,
Cosmin Costinas, Vasile Ernu, Attila Tordai-S.
----------------------------------------------------------------------------








----------------------------------------------------------------
This message was sent using Astral Webmail, Your Internet Provider's Webmail.

_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro {AT} nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/


		
---------------------------------
Do you Yahoo!?
 Yahoo! Search presents - Jib Jab's 'Second Term'
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro {AT} nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/