Asociatia ECUMEST on Thu, 10 Mar 2005 08:37:27 +0100 (CET)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

[Nettime-ro] Piata de dezbateri: Raportul primei intilniri & invitatie



Asociatia ECUMEST a lansat in data de 25 februarie 2005 proiectul "Piata de dezbateri" - o platforma de analiza, propuneri si dezbateri menite a contribui la definirea unei strategii de dezvoltare culturala a Romaniei pe termen lung. 

Prima intilnire din cadrul Pietei de dezbateri - "De ce si cum finantam cultura. In Romania" a adus in discutie sistemul de finantare a culturii, reunind principalii actori din domeniu (institutii publice, organizatii neguvernamentale, artisti, administratie culturala) cu scopul de a oferi o imagine asupra pozitiei si a rolului pe care acestia il au sau ar trebui sa il aiba in contextul actual si asupra mecanismelor de finantare adaptate acestuia.


Piata de dezbateri 2: "Sectorul independent"

Va invitam la urmatoarea intilnire, ce va avea loc in data de 19 aprilie, pentru care va propunem una din temele care au revenit constant in discutiile legate de finantarea publica si, in general, de piata culturala din Romania. Dezbaterea isi propune punerea in discutie a ceea ce inseamna independent, neguvernamental, liber profesionist, alternativ, incercind o diferentiere intre planuri - cel institutional, cel legal si cel artistic, precum si o evidentiere a diferitelor perceptii si practici legate de acestea in contextul romanesc. Asteptam propunerile si sugestiile dvs. la datele de contact ale Asociatiei ECUMEST. Mai multe detalii despre aceasta dezbatere vor fi disponibile in curind.


Va trimitem in continuare raportul primei intilniri, disponibil si in pagina noastra de internet la www.ecumest.ro. 


Piata de dezbateri 1: Scurt raport. 
"De ce si cum finantam cultura. In Romania"

Discutiile primei intilniri din cadrul "Pietei de dezbateri" au vizat numeroase aspecte legate de sistemul de finantare pentru diverse domenii si tipuri de actori, precum si principii si strategii generale de finantare in domeniul cultural. Ceea ce va propunem in continuare este listarea pe scurt a principalelor probleme identificate, intrebari, propuneri sau sugestii facute, pentru a fi inaintate instantelor de decizie, dar si ca punct de plecare in organizarea viitoarelor dezbateri.


A. Raspunzind contextului 

In cadrul dezbaterii, principalele linii de actiune ale Ministerului Culturii si Cultelor au rezultat a fi urmatoarele:

Directii prioritare (Ioan Onisei)
> crearea unui nou cadru legislativ;
> imbunatatirea mecanismelor de finantare;
> descentralizarea deciziei si resurselor - catre creatori si autoritatile publice locale. (Transferul deciziilor catre societatea civila, cetatean si autoritatile locale a fost amintita si de Markó Béla ca reprezentind linia de actiune generala a actualului guvern) 


Parteneriatul cu societatea civila si marile proiecte ale MCC (Mona Musca)

> Parteneriat sustinut cu societatea civila - CUM?
1. Informare, consultare, evaluare: 
- comunicarea permanenta cu principalii actori interni si externi deopotriva; transparenta decizionala;
- colaborarea in elaborarea proiectelor legislative necesare domeniului;
- parteneriat cu profesionistii din fiecare domeniu (arte contemporane, patrimoniu, etc.), avind ca scop folosirea expertizei existente;
- necesitatea evaluarii proiectelor desfasurate de minister - societatea civila trebuie sa se implice in acest proces.

2. Decizie:
- externalizarea unor activitati, proiecte, programe culturale (amintindu-se Festivalul Enescu, Festivalul National de Teatru sau de tirgurile internationale de carte); externalizarea resurselor si a deciziei asupra distribuirii acestora (ex. Fondul Cultural National).

3. Parteneriat financiar:
- atragerea de surse private de finantare;
- modificarea prevederilor legislative in vederea incurajarii sponsorizarii.


> CARE sint marile programe ale MCC? Au fost amintite:
- initierea unei ample campanii dedicate incurajarii lecturii in rindul tinerilor si facilitarea accesului la aceste resurse prin sustinerea bibliotecilor publice si a finalizarii proiectului Bibliotecii Nationale; 
- Sibiu Capitala Culturala 2007;
- refacerea centrului istoric al Bucurestiului.

> Propuneri:
- necesitatea unor dezbateri care sa puna in discutie strategia ministerului si marile proiecte ale acestuia; 
- organizarea si sistematizarea dialogului cu societatea civila cu tot ce comporta acesta - mecanisme institutionale, legislative, protocoale pentru a preciza criterii, proceduri care sa asigure finantare, colaborare si independenta.


B. Aspecte specifice diferitelor tipuri de actori culturali

Institutii publice
> tendinte: descentralizare, finantare pe baza de programe si proiecte;
> obstacole: capacitatea administratiei locale de a administra descentralizarea; anchilozarea acestor institutii; lipsa autonomiei institutionale; dificultatea dialogului cu autoritatile locale;
> nevoi: controlul eficientei utilizarii banului public; aplicarea legislatiei existente (de exemplu, a legii institutiilor de spectacole); programe de formare axate pe dezvoltarea de proiecte si atragerea de fonduri;
> alte propuneri: este necesara, aplicind legea, transformarea contractului de management intr-un instrument care sa asigure o eficienta administrativa a institutiilor publice, dar si o autonomie fata de interferenta politicului.

Organizatii neguvernamentale 
> pozitiv: sectorul independent este foarte activ, flexibil, viu, deschis spre dialog, reprezentind un factor capabil sa produca schimbare; 
> negativ: o lipsa de legitimitate in fata multor autoritati locale sau centrale, precum si de recunoastere a activitatii lor si a rolului pe care il joaca in domeniul cultural; beneficiaza cu precadere de resurse financiare externe, in prezent in scadere, in timp ce sustinerea din partea finantatorilor romani este deficitara; 
> nevoi si propuneri:
- o finantare publica mai consistenta si mai flexibila. Printre propunerile facute s-au numarat: sustinerea cheltuielilor structurale ale acestora prin subventii pentru organizatiile cu activitate recunoscuta sau includerea cheltuielilor administrative in categoriile eligibile pentru finantare; crearea la nivelul MCC (sau al FCN) a unor fonduri distincte pentru ONG (care sa asigure o finantare minima acestora);
- problema spatiilor (legata de lipsa unor finantari pentru cheltuielile administrative si care face extrem de dificila o continuitate in activitatea ONGurilor); propunere: crearea, urmind exemple similare de succes din alte tari est si vest europene, a unor "spatii de creativitate" care sa fie puse la dispozitia ONGurilor active si cu propuneri artistice inovatoare (gratuit sau la tarife preferentiale);
- propunerile de mai sus au readus in discutie termenul si statutul de "independent" - legitimitatea accesarii unor subventii si in ce fel acestea schimba sau nu statutul lor;
- sistematizarea dialogului cu societatea civila, in vederea eficientizarii acestuia si a obtinerii unor rezultate concrete; 
- crearea unui cadru care sa permita o colaborare functionala cu institutiile publice, in care fiecare parte contribuie cu expertiza si resursele specifice pe care le detine.

Artisti liber-profesionisti
> nevoia de a reforma sistemul de educatie artistica si de sincronizare cu tendintele actuale in materie de productie artistica si de dezvoltare a publicului (care ar trebui sa fie una din prioritatile politicii publice);
> nevoia de sustinere a mobilitatii artistilor;
> s-a adus in discutie chestiunea legitimitatii si validarii: care sint "institutiile" sau platformele care pot conferi legitimitate artistului? (care este rolul scolii sau al uniunilor de creatori si in ce masura cele existente (mai) sint sau ar trebui sa fie legitimante, etc.).

Administratia culturala
In prezentarea sa (rezumata in anexa), Corina Raceanu a incercat o diagnosticare a situatiei actuale si a venit sugestii de actiuni viitoare:
> realizarea unei analize mai aprofundate a administratiei culturale din Romania, pe baza careia sa se poata face o reformare a administratiei, sa se poata propune programe de training etc. 
> analiza felului in care functioneaza contractele de management intre directorii de institutii publice si autoritatile in subordinea carora se afla, indiferent de nivelul de subordonare; 
> pe baza unei asemenea analize se pot face propuneri pentru transformarea acestora intr-un instrument eficient, inclusiv prin realizarea unor protocoale intre MCC si autoritatile locale privind cadrul general al acestora, criteriile de planificare si evaluare etc.


C. Aspecte sectoriale

> Dans contemporan
- lipsa unei infrastructuri minime si a fondurilor pentru proiectele de dans contemporan au adus in discutie functionarea Centrului National al Dansului creat in 2004, cerindu-se urgentarea demersurilor privind trecerea in administrarea Centrului a spatiului atribuit prin hotarirea de guvern (aflat in administratia MNAC), pentru organizarea concursului de director si aprobarea bugetului pentru 2005, pentru a se demara amenajarea spatiului si alocarea de fonduri pentru proiectele coregrafice pentru 2005;
- identificarea altor spatii pentru spectacolele de dans contemporan, inclusiv prin crearea de catre MCC a unor pirghii precum obligativitatea pentru institutiile publice din subordine de a prezenta un numar minim de spectacole de dans.

> Arta contemporana versus patrimoniu?
- De la solicitarea multor ONGuri sau artisti independenti ca arta contemporana sa fie o prioritate recunoscuta a MCC (ca raspuns la traditionalismul care a dominat pina in prezent politica ministerului) la declaratia ministrului potrivit careia strategia MCC este aceea a unui echilibru intre sustinerea traditiei si a inovatiei, si nu privilegierea, de exemplu, a artei contemporane (apreciindu-se ca stabilirea unor prioritati ar afecta aplicarea criteriului valoric), o tensiune intre cele doua tendinte a revenit continuu in dezbateri, indicind nevoia unei mult mai aprofundate discutii despre cum ar trebui sa raspunda acesteia o politica a MCC si care este rolul fiecareia in peisajul cultural si in contextul actual.

> Nevoia intensificarii cooperarii intersectoriale cultura-educatie-integrare, dar si economie-turism etc.


D. Mecanisme de finantare

Noul mecanism al Fondului Cultural National (FCN)
Detaliile acestuia, inclusiv bugetul pentru programe si proiecte al MCC pentru 2005 si modul sau de distributie prin FCN, au fost prezentate de catre Delia Mucica (text disponibil in anexa).

Probleme identificate si propuneri:

> sursele de finantare
- MCC a solicitat organizatiilor culturale sa faca lobby pentru pastrarea ca sursa a fondului a taxei de 5% din incasarile realizate de agentii economici din sistemul de telefonie care ofera servicii cu valoare adaugata (taxa prevazuta ca sursa la fond inca din 2001 dar in prezent pusa in discutie in Parlament);
- Problema colectarii taxelor prevazute la FCN: este nevoie de o precizare foarte clara in lege a responsabilitatilor de plata, de urmarire a efectuarii acestora etc.;
- In ceea ce priveste sumele provenind din bugetul MCC - care sint prevederile contractului prin care MCC incredinteaza Administratiei FCN utilizarea sumelor prevazute in bugetul MCC pentru programe si proiecte si cum se realizeaza controlul utilizarii acestor sume?

> cine beneficiaza?
- prevederea accesului egal la fonduri pentru institutii publice si ONGuri a fost contestata de unii participanti care au solicitat fonduri distincte (a se vedea mai sus la ONGuri); instalarea unei reale competitii intre acestea in care doar valoarea proiectului sa conteze presupune: pe de o parte crearea unor pirghii de sustinere a cheltuielilor administrative (vezi ONGuri) dar si un proces de evaluare nepartinitor - care pune in discutie felul in care se stabilesc comisiile de decizie si criteriile pe baza carora se face selectia;
- s-a solicitat includerea persoanelor fizice in categoriile eligibile pentru finantare. 

> ce si cit se finanteaza?
- nevoie: includerea categoriilor de cheltuieli administrative in cele eligibile pentru finantare in cazul ONGurilor;
- similar programelor europene, s-a solicitat precizarea sumelor disponibile pentru fiecare sesiune, precum si a procentajului din bugetul proiectului pe care FCN il va sustine.

> cine decide?
- Consiliul: s-a propus modificarea prevederilor din ordonanta privitoare la desemnarea a sase membri ai Consiliului de catre asociatiile de creatori cu cel mai mare numar de membri, considerate de multi dintre participanti ca nereprezentative pentru ansamblul sectorului cultural. MCC asteapta contrapropuneri.
- Comisiile de selectie: care vor fi criteriile de numire a membrilor comisiilor de selectie si cine si cum stabileste competenta acestora?

Stadiul actual: 
> Ordonanta 10/2005 este acum in discutia Senatului si va intra in vara/ toamna in dezbaterea Camerei deputatilor in vederea adoptarii ei prin lege;
> In prezent sint totodata in redactare de catre MCC normele metodologice de aplicare (care vor fi adoptate prin HG dupa intrarea in vigoare a prevederilor privind FCN la 30 iunie 2005).
Asadar, acum se pot transmite MCC orice sugestii privind atit imbunatatirea ordonantei, cit si normele metodologice.


Alte mecanisme si surse de finantare

> Crearea unui Fond de mobilitate care sa faciliteze colaborarea intre diferiti operatori culturali din Romania (artisti, manageri culturali) cu organizatii culturale internationale si care sa faciliteze circulatia produselor culturale romanesti in spatiul european si international (Platforma sectorului independent - februarie 2005, vezi anexa).
> Mecanisme de sprijin pentru programe europene: dincolo de constituirea unui program de finantare prin care sa se acopere contributia partenerilor romani in proiectele finantate prin programele europene (pirghie prevazuta de "noul FCN"), este nevoie de constituirea unui fond tampon pentru asigurarea avansurilor de trezorerie necesare in derularea acestor programe.
> Investitii private - dezvoltarea unei "culturi" a investitiei in cultura atit prin aducerea unor imbunatatiri legislative (legea sponsorizarii, reglementarile CNA), cit si printr-o actiune proactiva a sectorului cultural (campaniile de atragere de fonduri prin mecanismul 1%).


Consultati materialele pregatite, prezentate sau relevante pentru dezbaterea din 25 februarie 2005 in pagina http://www.ecumest.ro/evenim/even_dezbatere_finantare_raport.htm. 

Asteptam propunerile si sugestiile dvs. pentru urmatoarea intilnire anuntata in cadrul "Pietei de dezbateri" la datele de contact de mai jos. Va multumim. 


Oana Radu & Stefania Ferchedau

__________________
Asociatia ECUMEST
Adresa: str. Batistei nr. 14, 020937 Bucuresti
Tel/fax: 021-21 22 100
Email: ecumest@ecumest.ro
Website: www.ecumest.ro
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/