www.nettime.org
Nettime mailing list archives

[Nettime-ro] Cotidianul - Stafiile gepizilor bintuie autostrada
vladimir bulat on Mon, 18 Apr 2005 19:17:38 +0200 (CEST)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

[Nettime-ro] Cotidianul - Stafiile gepizilor bintuie autostrada



  




"Codruta" <codruta {AT} braila.astral.ro> wrote:
>
>
>http://www.cotidianul.ro/index.php?a=5544&shift=1
>
>De dragul autostrazii, arheologii au sapat la Vlaha in conditii mai
vitrege decit acelea in care traiau gepizii pe care i-au descoperit. Nu
inainte ca acestia sa fi fost jefuiti de pradatorii de morminte. 
>
>De obicei, sapaturile arheologice efectuate inaintea construirii unei
autostrazi devanseaza lucrarile cu ani buni. In cazul autostrazii
Brasov-Bors, ele au inceput cu 3-4 luni inainte de demararea
constructiilor, la o data la care nici macar proprietarii nu fusesera
despagubiti. Mai mult, arheologii au fost presati, din motive de timp si de
bani. In pofida acestor inconveniente, rezultatele sapaturilor au fost
spectaculoase. 
>Mana din cer pentru arheologi
>
>S-a descoperit in comuna Vlaha, aproape intimplator, un cimitir gepid,
datind din aproximativ prima jumatate a secolului al VI-lea dupa Christos.
Este vorba de perioada clasica a regatului gepid, in care aceasta populatie
migratoare de origine est-germanica si-a extins teritoriul in Cimpia Tisei,
pina in partea dunareana a Serbiei actuale, ocupind si Transilvania.
Gepizii au detinut controlul acestei zone pina cind au fost invinsi de
avari. Totusi, actionind impotriva prejudecatii ca sint un popor migrator,
unii gepizi au ramas in vechea Dacie, fiind inglobati in imperiul avar
pentru a servi drept intermediari intre noii conducatori si populatia
indigena. Au sfirsit si ei prin a se "indigeniza", ceea ce a condus la
disparitia tuturor caracteristicilor culturii materiale germanice pe la
sfirsitul secolului al VII-lea. 
>
>Situl funerar de la Vlaha consta deocamdata in 140 de morminte, dar
arheologul Ioan Stanciu estimeaza ca "cimitirul poate avea pina la 250". Se
crede ca majoritatea mormintelor au apartinut unor oameni obisnuiti,
relativ saraci. De altfel, cercetari recente au demonstrat ca, desi gepizii
erau la putere, printre ei se gaseau si unii care aveau acelasi standard de
viata ca si populatia autohtona. 
>Ce pradau stramosii nostri
>
>O raritate a acestui sit funerar consta in gasirea gropilor sapate de
jefuitorii de morminte. Faptul ca aproximativ 85% dintre cele descoperite
fusesera pradate nu i-a uimit pe arheologi, pentru care un mormint intact e
mult mai surprinzator decit unul jefuit. Socul a venit atunci cind
specialistii au realizat ca hotii erau aproape contemporani cu cei ale
caror locuri de veci le pradau. Un cimitir e abandonat atunci cind
locuitorii parasesc localitatea. Or, jaful nu dateaza cu mult dupa acest
eveniment. Este posibil ca hotii care au jefuit sistematic aceste cimitire
- practica este cunoscuta in cazul tuturor necropolelor din aceasta
perioada - sa fi fost membri ai acelorasi comunitati. 
>
>Desi lucrurile nu sint suficient clarificate in aceasta privinta, este
destul de probabil ca si in Transilvania grupurile de populatie romanica
locala au coabitat, la un moment dat, cu cei care detineau controlul
politic in zona. 
>Morminte vorbarete
>
>Perioada migratiilor este cea mai tulbure din istoria Romaniei. Stim mult
prea putine despre ea si "avem handicapuri mari de recuperat", afirma
arheologul Ioan Stanciu. Acest sit funerar le spune multe istoricilor. De
exemplu, in mediul de specialitate se vehicula ipoteza ca gepizii practicau
inhumari si dezhumari rituale. Mormintele de la Vlaha infirma aceasta
ipoteza. Situl funerar ofera posibilitatea cercetarii integrale a unui
cimitir gepid, ceea ce e o raritate pentru Romania. Pina acum, au fost
recuperate vase intregi de ceramica, o fibula, catarame de bronz decorate,
componente de scut si virfuri de lance sau de sageti, pentru ca cimitirul
contine un numar relativ mare de morminte de razboinici, acestia
constituind elita societatii. In plus, dat fiind numarul mare de morminte,
exista o mare posibilitate de a fi descoperit unul cu inventar complet,
bogat si variat, care ar contribui la solutionarea unor probleme legate de
istoria transilvaneana a gepizilor, ca de pilda data la care au ajuns aici.

>Migratori si nerecunoscatori
>
>Cu toate ca numele lor provine din adjectivul "lenes" (gepanta), gepizii
au reprezentat o populatie foarte activa din punctul de vedere al
conflictelor armate. Tocmai din aceasta cauza si-au facut si un
numar-record de dusmani. 
>
>Prima aparitie a gepizilor e datata de surse in anul 260. Istoricul
Iordanes mentioneaza ca au fost vazuti in compania gotilor, pe cind invadau
cot la cot Dacia. Dar aceasta alianta nu a durat mult, pentru ca primul
lider gepid despre care avem date, Fastida, i-a indemnat sa-si extinda
granitele prin razboi. Efectul a fost ca aproape i-au anihilat pe
burgundieni in secolul al IV-lea si s-au certat si cu gotii. Au pretins de
la ei ceva terenuri, pretentie pe care gotii au respins-o cu arma in mina.
Dupa inceputul secolului al V-lea, cind hunii se stabilisera in Pannonia,
gepizii au devenit aliatii de nadejde ai acestora. Regele lor, Ardaric, era
omul de incredere al lui Attila. Alaturi de el au participat la o batalie
din Galia, pe cimpiile Catalaune, unde i-au infruntat pe franci, razboinici
aflati pe atunci in solda Imperiului Roman de Apus. Rezultatul pare sa fi
fost o remiza, pentru care au murit circa 15.000 de oameni. 
>
>Drept multumire pentru serviciile prestate, hunii i-au cooptat pe gepizi
la conducere, oferindu-le pozitii politice si administrative importante.
Dar dupa moartea lui Attila, aceasta populatie si-a demonstrat din nou
ingratitudinea: dupa ce ca hunii erau slabiti de bataia incasata de la
imperiul roman occidental si de pierderea liderului lor, gepizii s-au
revoltat si le-au dat lovitura de gratie in batalia de la Nedao, din 454.
Dar le-a venit si lor rindul. Actul de deces al gepizilor a fost semnat de
ostrogoti, de longobarzi si de avari. Primii i-au gonit de pe teritoriul pe
care il stapinisera timp de aproximativ un secol. Ceilalti s-au aliat cu
Bizantul si i-au dat afara din zona Belgradului, iar ultimii au pus
definitiv saua pe gepizi, cucerindu-i si asimilindu-i. Probabil ca unii
dintre gepizi s-au alaturat longobarzilor, plecind in Italia, in timp ce
altii au continuat sa locuiasca pe vechile teritorii, sub dominatia avara. 
>Vestigii gepide, pe plaiuri mioritice
>
>Vlaha nu este primul sit funerar gepid descoperit in Romania.
Continuitatea lor pe teritoriul Transilvaniei a fost atestata de
necropolele de la Moresti, Band, Noslac si Brateiu. Tot gepizilor le
apartin tezaurele de la Someseni si Simleul Silvaniei, ca si necropola
regala de la Apahida. In 1996, a fost gasit un mormint in interiorul
castrului roman de la Turda, desi romanii nu-si inhumau mortii in astfel de
locuri. Mormintul s-a dovedit a fi tot gepid, apartinindu-i unei printese
pe care arheologii au numit-o Franziska. Este vorba despre cel mai bogat
mormint al unei aristocrate de neam germanic descoperit pina in prezent pe
teritoriul Romaniei. Mai vechi decit cel de la Vlaha, el dateaza din a doua
jumatate a secolului al V-lea. Dupa analiza scheletului, s-au aflat mai
multe despre Franziska: nu a depus efort fizic in timpul vietii, a nascut
de mai multe ori si a murit la virsta de 30-35 de ani. 
>
>Alexandra OLIVOTTO
>
>
>--  
>"Let me know, that at least, she will try
>Then she'll be a true love of mine"
>
>www.nuclearinfo.ro
>
>
>[Non-text portions of this message have been removed]
>
>
>
>
>
>
>------------------------ Yahoo! Groups Sponsor --------------------~--> 
>What would our lives be like without music, dance, and theater?
>Donate or volunteer in the arts today at Network for Good!
>http://us.click.yahoo.com/pkgkPB/SOnJAA/Zx0JAA/0hIolB/TM
>--------------------------------------------------------------------~-> 
>
>Informatii suplimentare la info {AT} concept.ro
>
>Pentru a va anula abonarea la Info Culture folositi adresa urmatoare
info_culture-unsubscribe {AT} yahoogroups.com
> 
>Yahoo! Groups Links
>
><*> To visit your group on the web, go to:
>    http://groups.yahoo.com/group/info_culture/
>
><*> To unsubscribe from this group, send an email to:
>    info_culture-unsubscribe {AT} yahoogroups.com
>
><*> Your use of Yahoo! Groups is subject to:
>    http://docs.yahoo.com/info/terms/
> 
>
>
>
>
>
 



---------------------------------
Cinefil?Castiga o excursie la Venetia
http://www.cineplus.ro/concurs




_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro {AT} nettime.org
http://amsterdam.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/