www.nettime.org
Nettime mailing list archives

RE: Re: [Nettime-ro] MNAC in 22
vladimir bulat on Tue, 15 Nov 2005 10:26:26 +0100 (CET)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

RE: Re: [Nettime-ro] MNAC in 22


  
..cel mai frustrant este sa citesti "22" in varianta electronica doar,
caci iata am ratat, multi, cum se scrie un cuvint, cum ii spune Horea, "un
regionalism obscur", de mare complexitate: BILITZA! cu accentul pe
I...acelasi din sintagma "arta alternativa". Cine n-a rezolvat problema
acestei imbinari vetuste, n-a inteles prea mare lucru din
 "-izmele actuale"....

 



Horea Avram <horea.avram {AT} gmail.com> wrote:
>Cand spui inca « arta alternativa » si intitulezi un articol « bilita »
(un
>regionalism obscur), abia astea dau masura lipsei de neutralitate (atat de
>mult invocata in articol).
>
>
>On 10/31/05, vladimir bulat <vbulat {AT} k.ro> wrote:
>>
>>
>> SURSA: http://www.revista22.ro/
>>
>> ANUL XIV (815) (18 octombrie - 24 octombrie 2005
>>
>>
>> Bilita (ERWIN KESSLER)
>>
>>
>>
>> Este o capcana pentru soareci. O colivie din sarma, închisa cu o trapa
>> actionata de un resort declansat de victima ce intra în spatiul
ingradit,
>> atrasa de bucata de branza prinsa de celalalt capat al mecanismului.
>> Sobolani mai rasariti pot intra si ei, trag de momeala si raman inchisi,
>> vii inca, spre satisfactia celui ce-i contempla cu gandul la pieirea
>> acestora, prin inec sau zdrobire.
>> Bilita este si expozitia Depozit de la MNAC. Nu numai din pricina
>> omniprezentelor cutii de lemn, a rastelurilor si custilor din fier beton
>> in
>> care sunt prinse si ingramadite sutele de tablouri si sculpturi, ci si
>> prin
>> istoria care a facut posibila aceasta acumulare, dar mai ales prin
>> viitorul
>> pe care-l impune aceasta expunere. Istoria e simpla: MNAC a devenit
>> mostenitorul fondului ONDEA al Ministerului Culturii, in care s-au
strans
>> miile de lucrari de arta achizitionate de autoritati in ultimele
decenii.
>> Procedura era oarecum aberanta: ministerul dispunea de o suma oarecare
>> destinata achizitiilor de arta. Artistii se ingramadeau toti pe acesti
>> bani, propunand, fiecare, un numar de lucrari proprii, dintre care unele
>> erau achizitionate, potrivit deciziei unui juriu, cu sume ce reprezentau
>> frecvent doar o fractiune din pretul propus. Branzeturi derizorii,
sumele
>> disponibile atrageau automat oferte pe masura lor, lucrari adesea
>> nesemnificative.
>>
>> Gunoi de arta
>>
>> Plecand de la aceasta situatie si mergand pe traiectoria descrisa de
MNAC
>> inca de la deschidere, Depozit tine sa precizeze ceea ce aparea implicit
>> deja in expozitia Muzeul de pictura/Realism socialist din aceasta vara,
>> anume ca ceva e putred in arta noastra, iar acel ceva este chiar arta,
in
>> acceptia traditionala a acesteia, respectiv pictura si sculptura. Ca si
>> expozitia de acum cateva luni, si aceasta are perfecta dreptate: asa cum
>> arta oficiala (la care trimitea formula inadecvata realism socialist)
era
>> obscena, si arta de achizitie este mediocra. Dar, ca si expozitia
>> precedenta, si aceasta, sub aparenta neutralitatii, tine sa dezavueze
>> excesiv ceea ce prezinta, ca si cum curatoriatul ar fi o functie
>> excretoare
>> si nu organizatoare. Vazuta din perspectiva acestei expozitii mamut,
arta
>> romaneasca recenta arata ca un salon cincinal, o perindare nesfarsita de
>> felurite fite estetice, care figurative, care non-figurative, unele
>> existentialiste, altele spiritualiste, egale in lipsa de impact si de
>> greutate conceptuala. Faptul ca expozitia este alcatuita exclusiv din
>> achizitiile ONDEA nu trebuie sa oblitereze un adevar patent, acela ca ea
>> este profund reprezentativa, ca artisti majori si influenti figureaza
>> totusi cu opere importante si numeroase. Cu atat este mai pregnanta
>> senzatia ca arta romaneasca a ultimelor decenii este eminamente lipsita
de
>> miza, perfect defocalizata, prada unui nombrilism estet devigorant si
>> autist. Fiecare artist executa un dans extatic pe fundalul absolutului,
>> lasand insa in urma sa doar bale stralucitoare si uscate de limax lenes
si
>> neputincios, simple decoratiuni exterioare, fond plastic plat. Un gunoi
>> frumos si atat, a carui receptare nu poate depasi nivelul plictisului
>> cult.
>>
>> Aici apare insa problema fundamentala a neutralitatii jucate a acestei
>> expozitii (sau indispozitii ce se expune pe sine, caci subtitlul
>> magrittean
>> de pe afis - de un comic involuntar - este Aceasta nu este o expozitie).
>> Pe
>> de-o parte, chiar ideea de a prezenta cantitati indigerabile de arta
>> intr-o
>> singura expozitie, asezate in containere/tomberoane in asa fel incat sa
>> induca privitorului sentimentul de prisos si rebut, este departe de a fi
>> neutra, caci implica o judecata din partea expozantului, pentru care
ceea
>> ce este expus astfel poate fi la fel de bine si ascuns. Pe de alta
parte,
>> nici panotarea expozitiei nu este inocenta si lipsita de ierarhie, ca
>> intr-un depozit. Astfel, abstractii artizanali de genul Corneliu
>> Vasilescu,
>> Marilena Preda-Sanc sau Stefan Sevastre stau laolalta, "la cutie", in
timp
>> ce abstractii fastuosi (si mai prestigiosi) de genul Ciubotaru si
Theodor
>> Morar sunt etalati pe pereti, in ciuda faptului ca, valoric, ar putea sa
>> stea cu totii - cu poezia si entuziasmul lor factice - la cutie, in
>> depozit. Desigur, si la alte sectiuni unii artisti sunt mai egali decat
>> altii si sar din cutie pe pereti dupa criterii care nu sunt nici neutre
si
>> nici intamplatoare, ceea ce face ca, de pilda, un Gheorghe Anghel sa se
>> lafaie pe un perete intreg. In cazul altora, a caror pozitie pe
esichierul
>> artei contemporane este ferm stabilita si general acceptata, suprafata
>> destinata devine o expozitie personala cuminte, cum se intampla cu
spatiul
>> Getei Bratescu, unde sunt prezentate probabil toate piesele sale din
>> colectia ONDEA. Exista chiar si repere ideologice dupa care se produce o
>> discriminare a lucrarilor prezentate: arta de orientare neo-ortodoxista
>> ocupa o aripa separata, ca un fel de expozitie autonoma. Invers, anumite
>> zone ale expunerii sunt chiar fragmente de angrenaje vizuale ce par
>> desprinse dintr-un proiect mai amplu de hibridizare: in fata uneia
dintre
>> cele mai provocatoare panze ale Ioanei Batrînu, o uriasa Gradina a
>> bucuriei
>> din 1998, ce reprezinta, in marime naturala, o baterie de
W.C.-uriturcesti
>> igrasioase, cu usile vraiste, e dispusa armata de aplaudaci
>> supradimensionati, in pielea goala si tapetati cu ziare, pe care Aurel
>> Vlad
>> i-a expus si in alte contexte, dar niciodata in postura de
contemplatori,
>> cu gura cascata, ai W.C.-urilor din fata lor, ca intr-un banc naiv, cu
>> grosiere subtirimi intelectuale.
>> In consecinta, neutralitatea pe care o implica ideea de depozit si
>> subtitlul magrittean al expozitiei nu este deloc acoperita, intrucat
>> expunerea nu este dirijata de un singur criteriu si nici de abtinerea de
>> la
>> criterii, ci de idei primite de-a gata, de bunul plac si de inspiratia
de
>> moment. Depozit este un conglomerat inegal de mai multe expozitii, unele
>> personale, altele tematice, unele mai bine alcatuite, altele mai prost,
>> unele dirijate de simpatii si ierarhii explicite, iar altele dictate nu
de
>> neutralitate, ci de indiferenta fata de lucrari sau de placerea de a le
>> juca renghiuri, de a le da cu capul de peretii custii in care au fost
>> prinse. Daca se poate vorbi de o atitudine unificatoare, aceea este
>> practica subversiva de a aseza, unele langa altele, lucrari cu diferente
>> valorice izbitoare, tocmai pentru a accentua senzatia de precaritate a
>> tuturor intreprinderilor artistice autohtone. Astfel, in cea mai
coerenta
>> sectiune din punctul de vedere al mentalitatilor, aceea dedicata
>> neo-ortodoxismului, sunt prezentate atat lucrari ale corifeilor Paul
>> Gherasim, Marian Zidaru si Sorin Dumitrescu, cat si productiile gen
>> mandalabala-portocala ale lui Alexandru Chira sau Romelo Pervolovici,
>> ludicul ironic pseudo-spiritual al lui Mircea Tohatan si confectiile
>> religioase ale Simonei Runcan, Adrian Sustea ori Dumitru Pasima. Aceste
>> juxtapuneri mimetice de modele si sosii, impreuna cu inflatia de panze
de
>> Marin Gherasim, de pe unul din pereti, insinueaza nu doar derizoriul
>> estetic al acestei ideologii (de bine, de rau, singura originala de pe
>> scena artei autohtone dupa 1989), ci si goliciunea ei spirituala,
aparent
>> la fel de bine jucata de creatori si de imitatori. Legitimarea
>> contrafacerii si discreditarea prin proliferare nu sunt insa forme ale
>> echidistantei, ci procedee politice. Este un tip de manipulare ce
>> aminteste
>> de alte timpuri, cand scriitorilor si artistilor veritabili le-au fost
>> inventate dubluri analfabete, producatori de litere si imagini potrivite
>> propagandei oficiale. Chiar si in anii democratiei originale sunt bine
>> cunoscute cazurile de partide infiintate inainte de alegeri si a caror
>> titulatura mima si aproxima numele partidelor istorice pentru a crea
>> confuzie printre alegatori.
>> Depozit este o bilita si pentru ca sub momeala expunerii proliferante
sta
>> miza compromiterii ideii de arta traditionala: ti se arata mult (multa
>> pictura si sculptura) ca sa vezi ca nu inseamna nimic, ca este doar un
>> tartru colorat pe peretii imaculati ai MNAC. Chiar daca este
condamnabila
>> procedura care a dus la achizitionarea acestor lucrari si chiar daca
este
>> exasperanta cantitatea de mediocritate pe metru patrat, nu este insa mai
>> putin adevarat ca vocatia oricarui organizator de expozitii nu este
aceea
>> de a se lamenta, ci de a selecta si de a crea sens cu materialul vizual
de
>> care dispune. A abandona aceasta sarcina echivaleaza cu o demisie
morala.
>> A
>> sugera ca singurul sens ce poate fi propus cu materialul avut la
>> dispozitie
>> este nonsensul (fara a duce la bun sfarsit nici macar aceasta idee) nu
>> este
>> o simpla provocare adolescentina, ci o comoditate si un fals. Olanda,
>> Franta si Germania (dintre cazurile ce-mi sunt cunoscute) au fonduri
>> nationale si regionale de arta in care s-au acumulat (prin proceduri de
>> achizitie adesea uluitor de asemanatoare cu cele din Romania), alaturi
de
>> opere remarcabile, mii si mii de lucrari submediocre, identice in
>> gaunosenia lor cu cele prezentate in Depozit. Dar asta nu a reprezentat
>> niciodata un argument pentru sistarea achizitionarii si expunerii artei
>> recente. Pretutindeni in lume se fac expozitii proaste cu lucrari bune
si
>> expozitii bune cu lucrari proaste. Curatorul este un adevarat convertor
de
>> sens. A colectiona si a expune arta pentru a da semnificatie unor
timpuri
>> va reprezenta intotdeauna un risc. Cand se va inventa formula artistica
si
>> curatoriala perfecta, infailibila, care sa spuna totul cu certitudine
>> maxima, atunci nu se va fi ajuns la expresia perfecta, ci la sfarsitul
>> artei.
>>
>> Diversitatea pura
>>
>> Bocetul MNAC pe trupul nascut mort al artei contemporane traditionale
asa
>> cum arata ea depusa in Depozit este insa fatarnic, intrucat expozitia
>> aceasta groasa si mustoasa ca o bucata de carne stricata este prinsa in
>> franzela feliata a unor expozitii de arta alternativa, specialitatea
Casei
>> ("poporului" select, biz-DJ-VJ, anglo-, arghiro- si francofil), inca de
la
>> inaugurarea din 2004. Etajul 2 al muzeului, foarte aerisit in comparatie
>> cu
>> densitatea sufocanta din Depozit, este ocupat de
sptv.org<http://sptv.org>,
>> de POLTUR
>> powered by Casa Gontz si de http://offset.underconstruct.com. Cititorul
>> (ce
>> sa mai spun despre privitor) simte deja ca aici este pe culmile
integrarii
>> in absolutul de retea. Jargonul codat profesionist al titulaturilor este
>> deja o buna masura a conformismului tehnicist. In felul sau, el este la
>> fel
>> de conventional si penibil ca si jargonul spiritualist al artei
>> neo-ortodoxiste. Diferenta este doar de mijloace si de vocabular:
abuzului
>> de semne religioase al artei neo-ortodoxiste ii corespunde abuzul de
>> imagini crude al artei alternative, in timp ce fixismului spiritualist
>> romanist ii corespunde fanatismul subversiv "globalist". Daca arta
>> neo-ortodoxista iti cere sa postesti si sa te rogi, arta alternativa te
>> roaga sa schimbi postul, sa treci pe ei, singurii adevarati, singurii
>> buni,
>> singurii care te asigura ca ranjetul tau satisfacut in fata ecranului
este
>> un ranjet de insider bransat, avizat. Iata manifestul
sptv.org<http://sptv.org>:
>> "SPOILER TV
>> ne ofera diversitate in stare pura. SPOILER TV reprezinta tocmai opusul
>> televiziunii conventionale. Prezinta productii video si filme care au
>> meritat cu adevarat sa fie realizate (argument ce seamana cu acela ca
>> anumiti oameni au meritat cu adevarat sa existe, iar altii nu, ale carui
>> urmari sunt bine cunoscute), reusind sa evite pericolul de a intra in
>> categoria cliseelor comerciale (aici cliseul rade cu ecranul pana la
>> urechi). SPOILER TV imbogateste cultura digitala prin mobilizarea
>> resurselor creative care infuzeaza continutul sau (curat "sinergia
>> realului"!). SPOILER TV reprezinta o mostra a potentialului creativ si
>> intelectual, acolo unde acesta reuseste sa dea roade". (nec plus
ultra!).
>> Singura diferenta dintre proclamatiile neo-ortodoxiste si acest manifest
>> powered in idiom taliban digital este ca primele sunt rareori atat de
>> agramate. In rest, acelasi exclusivism, aceeasi segregare bombastica,
atat
>> terminologica, cat si ideologica, dar mai ales acelasi carierism
cultural
>> mascat de maximalismul idealurilor pure. O mostra din aceasta "mostra a
>> potentialului creativ si intelectual": pe un ecran ruleaza un film
indian
>> din anii '60, cu o intriga de telenovela, ininteligibila de altfel,
>> intrucat "cultura digitala" vine si-i "infuzeaza continutul sau" ca sa o
>> scoata din "categoria cliseelor comerciale" si sa o aduca in stadiul de
>> "diversitate pura". Ca atare, urmand metoda utilizata si in Catavencu,
>> subtitrarea sarcastica adaugata imaginilor deturneaza naratiunea,
>> personajele in cauza discutand astfel nu despre amorurile lor sapunoase,
>> ci
>> despre ultimele confruntari ideatice de pe scena artei, capatand si nume
>> potrivite: Marina (se subintelege Abramovici), Tracy (probabil de la
>> Tracey
>> Emin) etc. Dezbaterile lor seamana cu aceea care ocupa cateva scene, in
>> care doi barbati, dintre care unul este protagonistul filmului, Kebab
(un
>> curator de arta - sef de sala intr-un restaurant), revin de mai multe
ori
>> la ideea de a o vedea/imagina pe Tracy "copulând cu un castravete", in
>> timp
>> ce aceasta din urma, santeuza/animatoare, isi susura crezul
>> estetico-politic feminist si cinic printre mesele din restaurant,
>> aruncandu-le ocheade celor doi barbati. Nu exista nici un dubiu: aici ne
>> aflam in miezul profund al subversiunii, culegand roadele fascinante ale
>> "potentialului creativ si intelectual" tocmai "acolo unde acesta
reuseste
>> sa dea roade".
>>
>> E greu de crezut ca arta alternativa actuala sta mai bine decat arta
>> traditionala contemporana. Oferind credit acestei convingeri prin
>> alaturarea, cu scopuri didactice, a unui Depozit indesat cu rebuturi si
a
>> unui grupaj de expozitii hi-tech, MNAC nu face altceva decat sa pledeze
>> pentru o arta in lohn estetic (cei mai multi artisti alternativi romani
>> sunt simpli operatori ai unor formaturi "creative" occidentale), dar
care
>> bate pasul pe loc, contrapusa unei arte lipsite de miza, dar care
>> prolifereaza de zor. In Depozit, MNAC nu face o selectie (adevarata), cu
>> gandul ca lasa astfel arta traditionala sa se faca singura de ras. Dar
>> nici
>> in expozitiile de arta alternativa MNAC nu face o selectie, pentru ca
este
>> inhibat de galimatias-ul tehnico-terminologic ce trece drept criteriu de
>> performanta profesionala. Publicul ajunge prizonier, ca un soarece in
>> capcana, momit cand cu una, cand cu alta, pacalit si cu una, si cu alta.
>> Este important ca o institutie de talia MNAC incearca sa faca si sa
>> desfaca
>> itele artei, dar este la fel de important sa depaseasca "diversitatea in
>> stare pura", care, asa cum s-a vazut, nu-i decat numele mai pompos al
>> bancului, al divertismentului cras.
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>>
>> ---------------------------------
>> Targul Online de Joburi . Participa si tu!
>> http://www.myjob.ro/index.php?m=jobfair
>>
>>
>>
>>
>> _______________________________________________
>> Nettime-ro mailing list
>> Nettime-ro {AT} nettime.org
>> http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
>> -->
>> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/
>>
>_______________________________________________
>Nettime-ro mailing list
>Nettime-ro {AT} nettime.org
>http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
>-->
>arhiva: http://amsterdam.nettime.org/
>
>
>
 



---------------------------------
Targul Online de Joburi . Participa si tu!
http://www.myjob.ro/index.php?m=jobfair




_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro {AT} nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/