[Nettime-ro] Despre stirile din 'sursa deschisa'

["Asociatia Altermedia" <contact@altermedia.ro>]

:: MATERIALIZAREA STIRILOR DIN SURSA DESCHISA ::

Axel Bruns *

Industria software din sursa deschisa
[http://en.wikipedia.org/wiki/Open-source_software] a cunoscut o dezvoltare
semnificativa in ultimii ani â unele din pachetele de programe produse
astfel, devenind standarde ale industriei virtuale, in unele domenii
capatand chiar un avantaj fata de solutiile produse sub licenta de Microsoft
si alti operatori comerciali majori. Cu mult in afara domeniului propriu-zis
de dezvoltare software, insasi ideea de 'sursa deschisa' a devenit din ce in
ce mai recunoscuta ca o posibila alternativa, sau macar ca o modificare, a
modelelor de produse corporatiste standard, iar folosirea software-ului
gratuit a devenit o forma de afirmare a rezistentei in fata corporatizarii
serviciilor electronice esentiale. Sursa deschisa incepe acum sa fie
transpusa in alte domenii in afara programarii, uneori oferind chiar
rezultate surprinzatoare.

Un domeniu cheie unde aceasta a condus la dezvoltari semnificative este
acela al stirilor online. Site-uri precum Slashdot,
[http://www.slashdot.org] ("news for nerds and stuff that matters" â stiri
pentru tocilari si lucruri care conteaza), cu ai sai 450.000 de utilizatori
inregistrati, publica ceea ce poate fi numit in termeni fericiti 'stiri din
sursa deschisa', adaptand mai mult sau mai putin explicit principiile de
colaborare existente in dezvoltarea software din sursa deschisa, pentru a
ajunge la o forma de succes a relatarii stirilor in conditii de colaborare.
Multe alte site-uri, de multe ori folosind codul Slash - motorul web din
sursa deschisa dezvoltat de Slashdot - sau pachete similare precum php-Nuke
sau Postnuke, au copiat acest model si l-au aplicat pentru o mare varietate
de subiecte noi. Cel putin un site, Openflows [1]
[http://www.openflows.org/], (care ruleaza de asemenea in codul Slash), face
si mai explicita aceasta conexiune cu miscarea open source, numind
activitatea sa 'Open Source Intelligence' [2]
[http://en.wikipedia.org/wiki/Open_source_intelligence] (OSI) â Informatii
din sursa deschisa, ISD. 'Pentru noi, ISD reprezinta aplicarea principiilor
de colaborare dezvoltate de miscarea Open Source Software la colectarea si
analiza informatiilor. Aceste principii includ: studii din partea
colaboratorilor, autoritate bazata pe reputatie, folosirea libera a
produselor si principii flexibile relativ la implicare si responsabilitate'
(Stalder & Hirsh 2002).

Intr-adevar, pornind de la definitiile general acceptate ale software-ului
din sursa deschisa, nu este prea greu de adaptat aceste principii la forme
caracteristice informarii. Opensource.org [3] declara ca 'ideea de baza din
spatele sursei deschise este foarte simpla: atunci cand programatorii pot sa
citeasca, sa redistribuie si sa modifice codul sursa al software-ului,
acesta evolueaza. Oamenii il imbunatatesc, il adapteaza, ii rezolva
problemele. Si aceasta se intampla la o viteza care, pentru cineva obisnuit
cu lentoarea dezvoltarii programelor conventionale, pare incredibila. Noi,
in comunitatea open source, am descoperit ca acest proces de evolutie rapida
produce software mai bun decat in modelul traditional inchis, in care numai
cativa programatori pot vedea sursa, iar toti ceilalti sunt nevoiti sa
foloseasca orbeste un bloc opac de biti.' (Opensource.org, 2003)

O declaratie de principii echivalenta pentru stiri din sursa deschisa (open
news) ar putea suna asa: 'Ideea de baza din spatele stirilor din sursa
deschisa este foarte simpla: Cand producatorii si utilizatorii de stiri pot
sa citeasca, sa redistribuie si sa modifice informatia-sursa pentru o
anumita stire, modul de intelegere al stirilor evolueaza. Oamenii il
imbunatatesc, il adapteaza, ii rezolva problemele. Si aceasta se poate
intampla la o viteza care, pentru cineva obisnuit cu lentoarea transmiterii
conventionale de stiri, pare incredibila. Noi, in comunitatea open news, am
descoperit ca acest proces evolutionist rapid produce stiri mai bune decat
modelul traditional inchis, in care numai cativa editori pot vedea sursa si
toti ceilalti sunt nevoiti sa foloseasca orbeste o stire opaca.'


Tendinta catre stiri din sursa deschisa: O alternativa la gatekeeping [4]

La scara mare, practicile de cooperare in procesarea stirilor din sursa
deschisa sunt un raspuns la ceea ce este perceput ca deficiente ale
mass-media comerciale, cuplat cu etica in dezvoltare de tip DIY
(do-it-yorself â rezolva singur) ale anumitor comunitati cu interese
specifice, care se vad avantajate de noile tehnologii internet. Cu circa opt
ani in urma, Peter White scria ca 'noile sisteme media in dezvoltare vor
avea ca rezultat o diminuare a puterii ce a fost exercitata de controlorii
insuficientelor canale de comunicare din trecut. Se poate sustine ca aceasta
putere va fi micsorata atat de mult, incat organizatii mari sau mici, care
nu au fost implicate in media in trecut, impreuna cu cei puternici si cei
slabi, se vor gasi in pozitii mai apropiate relativ la distributia
informatiei si a divertismentului prin multitudinea de canale din viitor'
(White 1996, 5). Abundenta care exista pe Net are si partile ei mai putin
bune, in faptul ca acum nu mai exista controlori sau gatekeeper-i, care sa
decida ce merita sa fie publicat si ce nu. Web-ul transpune viziunea lui
McLuhan ca 'de bine, de rau, toti suntem publicisti'.


Bibliotecari, nu controlori?

Sistemele de stiri deschise nu folosesc redactori dedicati sau o ierarhie
stricta 'potrivit/nepotrivit pentru publicare', cum exista de exemplu in
stirile scrise sau difuzate pe calea undelor. Nu numai ca nu se 'pazesc
portile', dar nici nu prea se uita multi la acestea din urma!

Sa vorbesti despre aceste surse ca despre 'bibliotecari' mai mult decat
despre 'pazitori ai portilor' nu ar fi departe de adevar. In timp ce
'pazitorii' lasa sa treaca doar o parte a informatiei, pe care o considera
potrivita pentru a fi publicata/vizionata/audiata, 'bibliotecarii' doar
indica utilizatorilor directia dorita de acestia si ii lasa liberi, fara sa
ii opreasca din explorarea 'rafturilor' bibliotecii.

Aceasta pozitie de bibliotecar contrasteaza puternic cu atributele
traditionale ale jurnalistului 'paznic al portilor', 'obiectiv', 'impartial'
si 'dezinteresat'. Bibliotecarul nu doar ca nu are pretentia ca aspira la
asemenea atribute â sursele deschise sunt adesea in mod clar partinitoare
-, dar in celasi timp sprijina cu tarie dreptul la libera expresie, chiar si
pentru cei cu care nu este deloc de acord. Poate sa adreseze un sfat, sau un
avertisment asupra unei parti din continutul bibliotecii lui, dar nu il
cenzureaza.


Paznicii portilor?

Totusi, comparatia cu 'bibliotecarul' se opreste aici. In contrast cu
bibliotecarii adevarati, cei online sunt, in mod necesar, editori â asa
cum oricine furnizeaza informatie in web este un editor. Asadar, site-urile
descrise aici nu sunt nici paznici ai informatiei, in sens traditional (cata
vreme in contrast cu versiunile tiparite si cele radiodifuzate nu au control
exlusiv asupra 'portii' prin care informatia trece la cititor/utilizator)
nici bibliotecari (sunt ei insisi parte a procesului editorial), ci mai
degraba combina aspecte ale ambelor modele intr-unul nou care poate fi
denumit intr-o combinatie de supraveghetor al portii si sfatuitor:
gatewatcher.


"Gatewatching" in colaborare: producerea de 'stiri deschise'

Site-urile de acest fel devin frecvent puncte de adunare si intalnire pentru
utilizatori. Mari comunitati se pot forma in jurul lor, asa cum este cazul
lui Slashdot. Acolo unde asta se petrece, site-ul face un pas crucial de la
editarea si publicatia 'inchise' (realizate de o echipa de editori numiti)
la stirile deschise cu adevarat, implicand utilizatorii. Demarcatia intre
producator si consumator online este din ce in ce mai nesemnificativa, lucru
care l-a facut pe Alvin Toffler sa lanseze celebrul sau termen de prosumer
â dar nici cel de produser (producator-utilizator) n-ar fi rau.

Anumiti participanti la procesul de informare prin web produc in mod
predominant informatie, publicand, trimitand spre publicare stiri,
comunicate de presa sau rapoarte, in timp ce altii mai mult folosesc
informatia, receptionand-o si procesand-o in particular. Marea majoritate a
participantilor, insa, va combina cele doua tipuri (receptioneaza stiri si
le transmit mai departe, insotite de mici comentarii), iar nucleul stirilor
deschise sunt de fapt aceia care combina in mod egal sau cei cu un nivel
ridicat al angajamentului: deci, produserii.

Stirile deschise constau, inainte de toate, intr-un sortiment foarte bine
structurat de legaturi catre informatii din alte website-uri, organizate
functie de subiect, aranjate dupa relevanta, utilitate si grad de
complexitate, si in special punand accent pe ultimele noutati sau adaugiri.
Aceasta cere o judecata grijulie din partea gatewatcher-ilor: trebuie sa
includa sficient pentru a informa, insa nu a supraincarca pe cititorii lor,
si trebuie, asadar, sa invete a evalua cu acuratete importanta si relevanta
informatiei. Tot atat de importanta este certificarea sursei informatiei, ca
si plasarea unor legaturi catre subiecte asemanatoare sau chiar acelasi
subiect, aflate in interiorul altor pagini. Aceasta este un mod de a
respecta 'codul de conduita etica' general respectat de gatewatchers.
Asemenea modalitate de recunoastere si acceptare a altor operatori in
acelasi domeniu poate duce si la forme de cooperare directa cu ei.


De la publicare la implicare

In principal, site-urile de stiri deschise nu sunt furnizori de informatie
originala: mai degraba, publica ceea ce este deja disponibil in alte
locatii. Ele sunt, asadar, diseminatoare secundare de informatie; insa
datorita statutului lor de resurse centralizate, accesibile, de informatii,
se constituie adesea in sursa primara pentru cautatorii de informatii.
Gatewatcher-ii accepta si comentarii, chiar extinse, din partea
utilizatorilor, comentarii care sunt atasate imediat materialului.
Contributiile sunt acceptate aici fara rezerve, ceea ce aduce
gatewatcher-ilor respectul comunitatii, motiveaza utilizatorii sa se
implice, si ajuta la legitimizarea propriilor viziuni si preocupari,
facandu-le mai 'oficiale' prin publicare. Situatia poate, de asemenea, sa
imbunatateasca relatia institutie-comunitate, plasand sursele de stiri
deschise intr-un rol de intermediar.

Continua lor aprofundare, deschiderea si angajamentul fac din sursele de
stiri deshise comentatori in general acceptati. De mare importanta pentru
credibilitatea lor este ca aceste site-uri sunt interactive in mai multe
directii: nu doar interactioneaza cu utilizatorii prin functiile de cautare
si optiunile de tipul notificarilor prin e-mail, newsletter-elor sau
comentariilor, dar si permitandu-le utilizatorilor sa interactioneze intre
ei prin discutii, evaluari si critici. A face din utilizatorii sai
prod-utilizatori, este factorul crucial al succesului unei surse online de
stiri deschise.


Dezvoltarea site-urilor de stiri deschise

Mai degraba decat sa ne asteptam ca site-urile de stiri deschise sa provina
in numar mare de la institutii ale establishment-ului, le putem vedea
facandu-si aparitia din eforturi ale comunitatii, precum pagini personale
sau ale unor comunitati mici, care treptat ajung a fi destul de organizate
ca sa poata fi privite ca site-uri de stiri deschise; deci, aceasta este o
revolutie care va fi condusa de utilizatori (consumatori) mai degraba decat
de corporatiile media. Utilizatorii â indivizi, grupuri sau organizatii -
vor fi cei care vor determina valoarea si impactul 'autostrazii
informationale'. Acest impact va modela, in cele din urma, intr-un mod
profund, forta politica, economica si sociala in lumea din ce in ce mai
digitala in care traim.

Pe masura ce aceste site-uri se dezvolta, ele trec incet, dar sigur, de la
un stil ad-hoc de a prezenta subiecte importante sau a gazdui discutii
importante pentru grup, inspre forme cumva mai structurate, atat de
comunicare cat si de organizare a informatiei. In decursul acestei
schimbari, politica operationala a site-ului este construita 'pe fuga', ceea
ce poate fi o capcana, insa o asemenea lipsa de control la nivel inalt si de
structuri prestabilite poate, de asemenea, sa fie vazuta ca eliberatoare si
incurajatoare de catre creatorii siteului, si explica mult din entuziasmul
care ii mana pe producatorii de 'continut web' din afara cadrului
institutional.

Pe scurt, paginile web furnizoare de stiri deschise incearca sa fie primul
si singurul punct de patrundere intr-un domeniu de maxima importanta pentru
utilizatori. Un alt mod de a descrie ce fac gatewatcher-ii ar fi sa spui ca
ei incearca sa construiasca un meta-site, continand tot ceea ce ei considera
important a fi stiut despre un anume domeniu de interes, adunand laolalta
material din multe pagini diferite. Prin analogie, actiunea este inrudita cu
crearea unei enciclopedii de actualitate, lipind si comentand pagini rupte
din alte carti (dar intr-un mod mult mai putin crud, fara a face rau altor
carti, si cu actualizari constante).

Stirile deschise si viitorul

O problema inca de rezolvat de catre promotorii stirilor deschise este
intrebarea in ce masura pot influenta atitudinile mainstream. In multe
feluri, aceasta problema este impartasita si de miscarea open source: in
timp ce numarul de utilizatori frecventi ai unor siteuri precum Slashdot
(450.000), ori terenul castigat de software-ul din sursa deschisa, spre
exemplu pentru servere de web, par impresionante, amandoua mai au pana sa
iasa din 'ghetto'. Nu destui oameni au fost tentati sa renunte la Microsoft
Windows si alte surse proprietare in favoarea Linux, iar audienta
serviciilor de stiri deschise paleste in comparatie cu audienta mass-media
traditionale. Ramane de vazut daca sursa deschisa si stirile deshise pot
recupera handicapul in viitorul imediat.

---

* Dr. Axel Bruns este cercetator si profesor la Creative Industries Faculty
din Queensland University of Technology, Brisbane, si preda cursuri despre
publicatia deschisa, comunitatile online si muzica 'populara'. Traducere,
adaptare si note Altermedia

Text publicat la http://ro.altermedia.info


Note:
[1]. Openflows Networks Ltd. este o companie de servicii specializata pe
sprijinirea organizatiilor in intelegerea si utilizarea software-ului open
in operatiile de fiecare zi. Motto-ul lor: Oamenii sunt inteligenta.
Masinile sunt unelte.
[2]. Open Source Intelligence (OSINT) este o disciplina bazata de colectarea
informatiilor din sursa deschisa, adica cele accesibile publicului larg.
Aceasta include ziare, internet, carti, carti de telefoane, revste
stiintifice, transmisiuni radio-tv etc.
[3]. Open Source Initiative (OSI) este o initiativa non-profit dedicata
administrarii si provomarii in societate a definitiei sursei deschise prin
intermediul marcii proprii de certificare (OSI Certified Open Source
Software).
[4]. Gatekeeper=pazitor al portilor; termen generic ce se refera la
jurnalistul clasic, un soi de paznic al informatiei, ce lasa sa treaca spre
cititor doar ce considera el valoros

Bibliografie:
- Emmott, Stephen J. (1995) Introduction. Information Superhighways:
Multimedia Users and Futures. Ed. Stephen J. Emmott. London : Academic
Press, 3-13.
- Opensource.org. (2003) "Open Source Initiative OSI - Welcome." 13 Jan.
2003 .
- Stalder, Felix, and Jesse Hirsh (2002) "Open Source Intelligence."
Openflows, 24 April 2002 . 13 Jan. 2003.
- White, Peter B. (1996) "On-line Services: The Emerging Battle for
Transactional Space." Media International Australia 79 (Feb. 1996), 3-9.

=========================
http://ro.altermedia.info
http://www.altermedia.ro
email: contact@altermedia.ro
tel. 0722.190.685
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/