[Nettime-ro] Re: [discutiiculturale] ...Despre dezordinile din Franta & greva "dascalilor" din Romania

[Dragu David <dragu_david@yahoo.com>]

IN  contextul grevei generale a cadrelor didactice din Romania, aceasta punere in discutie a dezordinilor din Franta mi se pare extrem de binevenita! Caci, si la noi, germenii unei revolte par a fi in stare de latenta...Si sincer sa fiu, santajul acesta practicat de asa-zisii "dascali", indreptat implicit impotriva zilei de maine a Romaniei, este mai mult decat condamnabil! Ce etica sa le ceri celor care nu se preocupa de educatia elevilor, ci de propria ghiftuire? Nu spun ca se poate preda cu intestinul gol, ci sugerez ca acestia care boicoteaza acum sistemul educatiei din Romania nu sunt chiar niste muritori de foame...daca s-ar face o investigatie asupra sistemului de spagi, meditatii, favoruri - practicat in scoli, s-ar ajunge la concluzii deloc favorabile "dacalilor".... 
   
  - d.d. 
   
   
  Bedivan Ana-Caterina <acbedivan@yahoo.com> wrote:
    Daca aveti o conexiune la internet si prieteni care n-au altceva mai bun 
de facut decit sa forwardeze e-mailuri stupide, atunci sinteti fara indoiala 
la curent cu celebra dilema care macina societatea contemporana:   'De ce a traversat puiul strada?' 
  Nenumaratele raspunsuri pe care le-a primit aceasta 
intrebare nu vin sa elucideze misterul, ci reflecta tot atitea stereotipuri 
legate de diferitele categorii de oameni chemate sa-si dea cu parerea asupra 
problemei. Stereotipuri probabil intemeiate, de vreme ce dilema puiului este 
una dintre cele mai circulate glume de pe internet. 

Privind la televizor imaginile rascoalei din Franta, cetateanul de rind 
si-ar putea pune la rindul sau intrebarea "De ce incendiaza astia masini?" 
Iar raspunsurile pe care le-ar primi in aceste zile dinspre Hexagon ar 
ilustra in buna masura ipocrizia unei societati care prefera sa se 
prabuseasca in propria-i ignoranta decit sa priveasca realitatea in fata. 
Asadar, de ce dau "puii" astia foc la masini? 

 - "Este vorba de "tineri" din cartiere "sensibile" sau chiar "dificile", 
care au un mod putin diferit de a se manifesta. Noi trebuie sa-i intelegem 
si sa-i acceptam, sa le respectam obiceiurile si identitatea, si in acelasi 
timp sa luptam cu hotarire impotriva rasismului, xenofobiei si 
discriminarii, aceste plagi care afecteaza societatea noastra 
multiculturala." (Presa franceza din ultimii 20 de ani) 

 - "Este un subiect pe care nu-l vom aborda, pentru ca nu vrem ca dreapta 
radicala sa creasca in sondaje." (Televiziunile franceze, motivind decizia 
de a nu mai prezenta incidentele violente din orasele Frantei) 

 - "Acestia nu sint pui ci fiinte care lupta pentru dreptate, protestatarii 
nu trebuie identificati prin specia lor ci prin clasa lor. Ei reprezinta 
clasa defavorizata, si oricine incearca sa afirme altceva este un rasist. 
Cind incendiaza masini, ei protesteaza contra profundelor inechitati sociale 
care ii impiedica si pe ei sa conduca masini scumpe pe care nu si le permit. 
Cind incendiaza scoli, ei militeaza de fapt pentru dreptul la educatie, iar 
cind agreseaza politisti ei adopta un statement neconventional impotriva 
statului autoritar si opresiv." (O buna parte a intelectualilor si 
"societatii civile" din Franta) 

Oricit de absurde ar parea enunturile de mai sus, ele pot fi gasite in 
paginile ziarelor si revistelor, in cadrul jurnalelor si dezbaterilor TV, 
rostite de persoane respectabile cum ar fi, bunaoara, dl. Jean-Claude 
Dassier, directorul general al televiziunii LCI (Canalul de Informatii), cel 
care a motivat astfel decizia de a trece sub tacere evenimentele violente: 
"Politica in Franta se orienteaza spre dreapta, iar eu nu doresc ca 
politicienii din aripa dreapta sa ajunga pe locul doi sau chiar pe primul 
loc pentru ca noi am aratat masini arse la televizor". (declaratia lui 
Dassier a fost redata si de "Cotidianul", ziar care ne confirma printr-un 
subtitlu ca nu sintem singurii care resimtim "Dictatura corectitudinii 
politice") 

Si totusi, exista voci in Franta care nu s-au aliniat ipocriziei generale si 
au incercat sa puna punctul pe "i". Pentru Alain de Benoist, evenimentele 
din Franta sint nu atit spectaculoase cit previzibile. "Uimitor nu este ca 
aceste tulburari au loc, ci ca ele nu au avut loc mai demult", spune 
filozoful francez, amintind versurile unui grup de rap la moda printre 
imigranti, NTM (Nique Ta Mere): "Ce asteptam ca sa le dam foc?". Alain de 
Benoist nu se sfieste sa acuze toate guvernele Frantei, indiferent de 
culoare politica, pentru aceasta situatie: 

"Si totusi, acest eveniment previzibil nu a fost prevazut de clasa politica, 
fie ea de stinga sau de dreapta, care a pus la cale o urbanizare salbatica 
si a tolerat timp de 20 de ani constituirea a peste 600 de "zone in afara 
legii", cartiere-ghetto, populate aproape in intregime de imigranti, in care 
posta nu este distribuita, serviciile de urgenta, medicii si pompierii nu 
patrund, unde politia nu se aventureaza decit inarmata pina in dinti, 
cartiere transformate in tot atitea "contra-societati" care nu mai cunosc 
decit legea junglei, economia subterana si traficul de toate felurile". 

"Lucrul cel mai frapant este felul in care cuvinte precum "imigrant" si 
"imigratie" nu sint pronuntate aproape deloc, fara ca aceasta falsa pudoare 
semantica sa insele pe cineva. Media oficiala in special practica sistematic 
eufemismul, desemnindu-i pe rasculati drept "tineri" proveniti din medii 
"defavorizate" si locuind in cartiere "sensibile". In Algeria, cotidianul El 
Watan, mai putin pudic, surprindea esentialul vorbind de necesitatea de a 
"repune problematica suburbiilor in procesul mai global al imigratiei". Un 
proces pe care astazi se pare ca nimeni nu mai stie sa-l stapineasca". 

Tot despre un eveniment previzibil vorbeste si Alain Finkielkraut, un 
veritabil guru al intelectualilor francezi, intr-un interviu publicat de Le 
Figaro: 

"Sint oripilat de aceasta violenta. Oripilat, dar nu surprins. Erau semne 
prevestitoare: (...)raportul Ministerului Educatiei din iunie 2004 privind 
semnele si manifestarile de apartenenta religioasa in anumite unitati de 
invatamint (...). Aflam, intre altele, ca programa de istorie este acuzata 
(...) ca ofera o viziune iudeo-crestina, deformata si partiala asupra lumii. 
Exemplele abunda, de la refuzul de a studia edificarea catedralelor sau de a 
se vorbi despre existenta religiilor preislamice, pina la turbulentele pe 
care le provoaca evocarea razboiului din Algeria sau din Orientul Mijlociu", 
spune filozoful, care continua: 

"Daca acesti vandali "ar fi avut aceeasi culoare a pielii ca si rasculatii 
de la Rostock (grupuri de germani care au atacat emigranti veniti din Est), 
indignarea morala ar fi prevalat peste tot. (...) In schimb, ceea ce 
prevaleaza este intelegerea, este sentimentul nejustificabilului care se 
dizolva in cercetarea lucrurilor. In cazul Rostock, politicieni, 
intelectuali, jurnalisti, cercetatori - toti strigau in cor: "Fascismul nu 
va trece!" Dar cum acesti oameni care arunca cu pietre si cocktailuri 
Molotov sint francezi de origine africana, explicatiile sufoca indignarea 
sau o indreapta contra guvernului si contra lipsei de ospitalitate a 
francezilor. 

In loc sa fie indignati de scandalul scolilor incendiate, se subliniaza 
disperarea incendiatorilor". Adica, "se transforma apelurile lor la ura in 
strigate de ajutor, iar vandalizarea unitatilor scolare in cerere de 
educatie (...) Infractorii nu cer mai multe scoli, mai multe gradinite, mai 
multe licee, mai multe autobuze: ei le dau foc!" 

Astazi, cind inima umanistilor nu mai bate pentru scoli ci pentru cei care 
le dau foc, nimeni nu mai pare sa-si aminteasca ca mergem la scoala nu 
pentru a fi angajati ci pentru a invata. Principalul obiectiv al educatiei 
este educatia (...) Franta trebuie sa-si capete "teritoriile pierdute", iar 
limba franceza trebuie sa-si recapete intiietatea asupra limbajul de cartier 
corcit, simplist, agresiv, de o ostilitate patetica la adresa frumusetii si 
nuantei". "Victimizarea si eroizarea sint invitatii la recidiva", conchide 
Finkielkraut. 

Hélène Carrère d?Encausse, istoric eminent, secretar pe viata al 
Academiei Franceze, ataca si ea citeva subiecte tabu: 

"Acesti oameni vin direct din satele lor africane. Dar orasul Paris si 
celelalte orase din Europa nu sint sate africane. De exemplu, toata lumea se 
mira: de ce copiii africani sint in strada si nu la scoala? De ce parintii 
lor nu pot cumpara un apartament? E clar de ce: multi dintre acesti africani 
sint poligami. Intr-un apartament, sint trei sau patru neveste si 25 de 
copii. Sint asa de aglomerate ca nici nu mai sint apartamente, ci Dumnezeu 
stie ce! E de inteles de ce copiii alearga pe strazi." 

Vorbind despre cenzura care incepe sa-si faca loc in mass-media franceza, 
Carrère d?Encausse este si mai categorica: "Da, televiziunea rusa nu face 
decit sa-l urmeze pe Putin pas cu pas. Dar televiziunea franceza e atit de 
corecta politic incit a devenit un cosmar. Avem legi care ar fi putut fi 
inventate de Stalin. Intri la puscarie daca spui ca apar cinci evrei sau 
zece negri la televizor. Oamenii nu-si pot spune parerile despre grupuri 
etnice, despre cel de-al doilea razboi mondial si despre multe alte lucruri. 
Sint trimisi in judecata imediat pentru infractiune. Corectitudinea politica 
a televiziunii noastre e aproape ca cenzura presei in Rusia." Declaratiile 
reputatei membre a Academiei Franceze au aparut in presa rusa in cursul 
recentei sale vizite la Moscova, fiind preluate si infierate cu minie 
proletara de cotidianul Liberation. 

Care sint invatamintele trase dupa aceste evenimente? Ce va urma? Tinarul 
publicist François Dancourt nu-si face iluzii: 

"Pentru oamenii nostri politici de stinga sau de dreapta, problema nu este, 
evident, prezenta unor mase considerabile de ne-europeni pe teritoriul 
nostru. Nu! Problema sta in faptul ca puterea n-a facut ce trebuia. Prea 
putini bani, prea putine scoli, prea putine locuri de munca? dar puterea 
sint chiar ei! 

Vom continua asadar in acelasi sens. Vom continua sa primim in fiecare an 
400.000 de imigranti, legali sau nu. Adica echivalentul unui mic 
departament. Vom continua sa naturalizam 150.000 dintre acestia, adica 
echivalentul unui oras mare. Vom continua sa cheltuim anual pentru fiecare 
copil 6000 de euro, reprezentind exclusiv cheltuieli de scolarizare. Vom 
persevera in etnomasochism si le vom explica la TV sau la scoala micilor 
negri ca sint victimele decolonizarii si traficului de sclavi, si micilor 
arabi ca Franta a jefuit Algeria. Si nu sint decit citeva exemple. Pe scurt, 
daca v-au placut rascoalele de Ramadan 2005, o sa adorati insurectiile din 
2010." 

    
---------------------------------
  Yahoo! Music Unlimited - Access over 1 million songs. Try it free. 

http://www.portalcultural.go.ro - toate siturile culturale se intalnesc aici ! 



  SPONSORED LINKS 
        Learn romanian   Spanish language and culture   Romanian     De la soul   English romanian   Romanian dating 
    
---------------------------------
  YAHOO! GROUPS LINKS 

    
    Visit your group "discutiiculturale" on the web.
    
    To unsubscribe from this group, send an email to:
 discutiiculturale-unsubscribe@yahoogroups.com
    
    Your use of Yahoo! Groups is subject to the Yahoo! Terms of Service. 

    
---------------------------------
  

  


		
---------------------------------
 Yahoo! Music Unlimited - Access over 1 million songs. Try it free.
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/