| Alin Cristea on Thu, 8 Nov 2007 20:57:04 +0100 (CET) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
| [Nettime-ro] bibliotec@ 11 - noiembrie 2007 |
bibliotec@ 11 ? noiembrie 2007 Buletin informativ despre diferite carti. Se distribuie prin email la 300 de adrese in data de 6 a fiecarei luni. Pentru abonament gratuit, trimiteti un mesaj cu titlul ?biblioteca? la alincristea@thymos.ro Pentru renuntare la abonament trimiteti un mesaj cu titlul ?sfirsit biblioteca? Cultele din Romania intre prigonire si colaborare ? Carmen Chivu-Duta Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente. 1948-1989 ? Marius Oprea Viata cotidiana in comunism ? Adrian Neculau (coord.) Carmen Chivu-Duta, Cultele din Romania intre prigonire si colaborare, Editura Polirom, Iasi, 2007 ?Instaurarea sistemului totalitar a insemnat si marginalizarea cultelor, tolerate de conducerea atee. Masurile legislative, represiunea impotriva clerului, supravegherea permanenta exercitata prin intermediul asa-numitilor ?inspectori de culte? si descurajarea sentimentului religios au urmarit indepartarea individului de radacinile sale spirituale. Insa controlul cultelor nu ar fi fost posibil fara un aport insemnat venit chiar din interiorul acestora. Lucrarea dezvaluie aspecte surprinzatoare legate de relatia dintre oficiantii diferitelor confesiuni si autoritatile statale, dovedind, prin numeroase documente prezentate, ca aspectul colaborarii cu Securitatea nu poate fi ignorat.? (Prezentare pe ultima coperta) Carmen Chivu-Duta: ?Aspectul colaborarii nu poate fi negat: el a existat in toate cultele. Cel mai simplu argument este acela ca nu poti controla cu adevarat un mediu daca nu infiltrezi in interiorul lui informatori care sa furnizeze informatii cit mai amanuntite. Dosarele studiate au fost alese in mod aleatoriu, fara intentia de a viza dosarele unor personalitati in domeniu. In arhivele CNSAS exista un numar foarte mare de doasare ale oficiantilor diferitelor culte, iar pentru cartea de fata a fost studiata doar o mica parte a acestora. Insa pentru a dovedi ca Biserica a fost persecutata, cit si faptul ca a colaborat cu Securitatea, nu este nevoie sa fie studiate toate dosarele. Acest lucru transpare si dintr-un volum mic de cercetare. Este suficient sa citesti un dosar de urmarire informativa al unui preot pentru a vedea citi informatori din acelasi mediu erau dirijati pe linga titular si ofereau informatii despre acesta.? (Cuvint inainte) Din carte: ?Raport cu propuneri de recrutare a numitului G.F. in calitate de colaborator 18.06.1979 In Protopopiatul Ortodox roman R. Functioneaza preoti care, datorita antecedentelor lor, rpecum si a atitudiniii prezente, se afla in atnetia organelor noastre. Pentru asigurarea unei supravegheri informative corespunzatoare pe linia cultului ortodox, precum si pentru cunoastereaunor stari de sairit negative in rindul populatiei romane si sasesti din J., a fost luat in studiu si verificare preotul G.F. [?] Recrutarea se va face pe baza de sentimente patriotice, va fi chemat la Inspectoratul Judetean al Cultelor, unde se vor purta discutii privitoare la pozitia unor persoane fata de politica partidului si statului nostru. In functie de cum va aborda discutiile, de sinceritatea de care va da dovada, i se va pune problema colaborarii cu organele de securitate, iar daca va accepta, i se va lua un angajament scris in acest sens. Daca nu va accepta, i se va da de inteles ca ne-au preocupat doar problemele puse in discutie [?] Raport privind modul cum a decurs recrutarea numitului G.F. [?] Discutiile care au avut loc au fost canalizate la inceput pe marginea pregatirii si activitatii profesionale, acesta dovedindu-se un bun interlocutor, relatind cu aminunte aspecte referitoare la problemele puse in discutie. Intrucit la problemele puse in discutie a raspuns cu sinceritate si obiectivitate, i s-a pus problema colaborarii cu organele de securitate si, intrucit candidatul a fost de acord, i s-a luat si un angajament scris. [?] De comun acord s-a stabilit modalitatea mentinerii legaturii, precum si numele conspirativ cu care va semna materialele ce le va furniza.? ?Raport privind modul cum a decurs recrutarea ca informator al organelor de securitate numitul N.N. din C.N. 29.06.1984 In baza aprobarii conducerii Dir. I, la data de 28.06.1984 am trecut la efectuarea recrutarii numitului N.N. din C.N., ca informator al organelor de securitate. Recrutarea a avut loc la casa ?Victoria? din Bucuresti si a durat de la orele 18.00-19.30. Intrucit candidatul a mai furnizat informatii in legatura cu problemele ce intereseaza organele noastre, in procesul recrutarii s-au discutat cu el aspecte legate de activitatea viitoare in cadrul cultului, in calitate de presedinte al acestuia, modul cum intelege colaborarea cu organele de stat si rezolvarea situatiei unor elemente anarhice, precum si despre deplasarea in luna iulie a.c. in RF Germania, pentru a participa la intrunirea Consiliului Federatiei Baptiste Europene, ce se va tine la Hamburg. [?] A precizat ca doreste sa colaboreze in bune conditiuni cu autoritatile de stat, atit la Departamentul Cultelor, cit si cu organele de securitate. Declarindu-se de acord sa colaboreze in mod secret, sincer si organizat cu organele de securitate, s-a stabilit sa ne furnizeze informatii scrise pe care le va semna cu numele conspirativ ?Mihu?, precum si verbale. De asemenea, s-a angajat sa ne consulte in toate masurile ce urmeaza sa fie intreprinse pe linia cultului. In continuare, fara a i se lua un angajament scris, l-am instruit asupra necesitatii pastrarii conspirativitatii si conduita pe care trebuie sa o adopte in calitatea sa de presedinte al cultului, pentru a nu se desconspira ca colaboreaza cu organele de securitate. Intilnirile cu N.N. vor fi efectuate atit la Bucuresti, cu prilejul deplasarilor periodice pe care le va face, cit si la C.N.? ?Raport privind modul in care a decurs recrutarea ca informator a numitului T.M. 17.06.1978 Conform aprobarii conducerii inspectoratului in privinta numitului T.M., in ziua de 14.06.1978 a fost efectuata o noua intilnire cu cel in cauza, care a vizat definitivarea recrutarii acestuia ca informator [?]. In acest sens, din proprie initiativa, candidatul ne-a aratat ca a dorit sa ne reintilneasca, deoarece a aflat in mod sigur data la care a cunoscut pe cei doi diplomati libieni de la Consulatul din C. [?] Cu acest prilej, a putut sa-si dea seama ca diplomatii respectivi au fost invitati de catre T.M., cei in cauza fiind cunostinte mai vechi cu cel in cauza. In legatura cu acest aspect, candidatul a mai precizat ca, vizitind in interes de serviciu muftiatul cultului musulman, a putut sa constate ca functionarii de la muftiat se afla in relatii apropiate cu diplomatii libieni din C. [?]? Marius Oprea, Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente. 1948-1989, Editura Polirom, Iasi, 2002 Ruxandra Cesereanu: ?Istoricul Marius Oprea a reusit sa stringa si sa ofere publicului citeva din documentele cele mai importante legate de crearea, structura si functionarea Securitatii, in remarcabila sa lucrare Banalitatea raului. Istoria Securitatii in documente. 1948-1989. Este o carte etajata, cu straturi: la palierul de sus se afla documentele propriu-zise, iar in josul paginii ? comentariile, care, insa, aproape ca alcatuiesc o a doua carte, prin finetea lor psihologica si nu in ultimul rind prin exactitatea si rigoarea lor de bisturiu chirurgical. Lucrarea incearca si reuseste sa ofere o panoplie a Securitatii si a scopurilor sale ca politie politica, oferind documente din perioade diferite si foarte simptomatice pentru sistemul de represiune din Romania: de la documentul de infiintare a Securitatii, la Cuvintul lui Nicolae Ceausescu, din 1968, cind critica vehement regimul Dej, la documentele interne ale Securitatii legate de miscarea Meditatia Transcendentala ori Raportul legat de inginerul Gheorghe Ursu (asasinat in 1995); as mai aminti un Raport detaliat al Securitatii privind grupurile de luptatori din munti, directivele din diferite perioade privind recrutarea informatorilor, Planul de masuri privind contracararea activitatii postului de radio Europa Libera, Programul de masuri al Securitatii pe anul 1989 si nu in ultimul rind cele douazeci si sapte de fise-portret ale unor comandanti ai Securitatii si Ministerului de Interne, incluse in finalul cartii.? (http://www.memoria.ro/?location=view_article&id=1455) Ovidiu Simonca: ?Istoricul Marius Oprea are o tenacitate neobisnuita pentru vremurile pe care le traim. Indiferent de regim, indiferent de cine este la putere, Marius Oprea isi asuma proiectele fara sa ia in seama posibilele consecinte. El incearca sa zdruncine perenitatea Securitatii, face gesturi de asanare morala, gesturi atit de rare intr-o lume unde e preferabil sa fii conformist si opurtunist. Circula deja o butada, ca Marius Oprea a facut, singur, mai mult decit o intreaga institutie, CNSAS.? (Observator cultural, Nr. 279, 7-13 iulie 2005) Sorin Alexandrescu: ?Cind Marius Oprea a publicat sub acest titlu O istorie a Securiatatii in documente. 1949-1989 (Editura Polirom, 2002) a voit sa prezinte numai fapte, adica interogatorii, rapoarte, regulamente si note biografice. Singurul comentariu se afla intr-un scurt Cuvint inainte, construit pe ideea ca, la sfirsitul celor patru decenii de ?terorism de stat?, ?r[ul impregnase universul cotidian, se banalizase? si, ca atare, ?represiunea... nu mai iesea in evidenta?. Banalitate inseamna aici nu lipsa de gravitate in sine a teroarei, nici diminuarea ei la un moment dat, ci, dimpotriva, excesul ei: teroarea facea parte atit de evident din cotidian, incit nu-i mai dadeam atentie, in acelasi fel in care nu mai vedeam drumul pe care-l faceam zilnic la serviciu.? (Observator cultural, Nr. 279, 7-13 iulie 2005) Adrian Neculau (coord.), Viata cotidiana in comunism, Editura Polirom, Iasi, 2004 Cristina Modreanu: ?O carte necesara, esentiala pentru memoria acestui popor, Viata cotidiana in comunism ramine o marturie scrisa despre regimul de exterminare ? materiala si, mai ales, spirituala ? la care au fost supusi romanii timp de aproape cinci decenii.? (Adevarul, 29 noiembrie 2004) Dan C. Mihailescu: ?Contraselectia, alterarea esentiala a marilor simboluri si temelii statale (biserica, armata, scoala etc.), dislocarea masiva a populatiei urbane, deposedarea, paralel cu dezvoltarea paternalismului de stat (blocul, apartamentele comunitare, gherila eterna dintre colocatari), inflexibila strategie a Securitatii intru dezbinarea generala si ?liantul? urii si delatiunii reciproce propus de aparatul represiv. Apoi cultul improvizatiei, institutia nationala a Cozii-la-orice, duplicitatea ca mod de a fi, foamea de exil, micul trafic de frontiera spre Serbia si Ungaria.? (Ziarul de duminica, Nr. 9 (420), 4 martie 2005) Laura Albulescu: ?Adrian Neculau ne schiteaza o psihologie a fenomenului: coada ca simbol ritualic al alinierii, abandonare a individualitatii ? de unde si caracterul de dezordine care poate aluneca rapid in panica sau violenta, dezvoltarea unui simt aparte al timpului ? sau vazuta dinamic («avansarea, utilizarea masei de manevra, perpetuarea cozii, reproducerea ei, coada ca simbol sexual, etalind o tensiune orgasmica si sentimente ca satisfactia implinirii, frustrare sau frigiditate»).? (Cuvantul, februarie 2005) ?O populatie care a cunoscut teroarea necesita timp pentru a nu mai fi dominata de ea. Procesul este mai simplu cind gentul care a produs teroarea, o catastrofa naturala, de pilda, a disparut. Dar in cazul regimului comunist agentul este puterea insasi, care are pozitiile intarite tocmai datorita exercitarii terorii. [?] Foamea si frigul din anii ?80 apar ca forme specifice de exercitare a terorii. Evident, nu sint singurele: in aceeasi perioada, demolarile de biserici sau cartiere de locuinte aveau acelasi rol. In paralel, formele clasice de teroare, arestarile, internarile psihiatrice abuzive continuau sa se adreseze mai ales indivizilor considerati periculosi, fara sa capete proportii de masa, ca in prima perioada a regimului. [?] Teroarea este observata mai ales la nivel colectiv, fiind studiata in raport cu un context social. Efectul cel mai important este dezagregarea marilor ansambluri umane, distrugerea relatiilor sociale. De aici si importanta ei pentru regimul totalitar. Orice grup mare tinde spre autoorganizare, iar intr-i societate democratica structurile de putere se folosesc de aceasta autoorganizare pentru a administra mai eficient afacerile curente. In societatea totalitara, puterea nu concepe sa coopteze la gestionarea treburilor obstesti persoane sau organisme care nu ii sint supuse sau fidele. Supunerea necesita crearea unui climat si a unor masuri care sa dezagrege, atit direct, cit si indirect, orice relatii sociale concurente. In mod direct, reuniunile publice sint interzise, daca nu sint controlate de putere. Dar in mod indirect teroarea distanteaza indivizii, ii face neincrezatori si izolati in grupuri mici, fara greutate sociala. Rezultatul acestui proces este, in opinia mea, masa totalitara, lipsita de organizare proprie si, in principiu, controlata de politia secreta ? adica, in context romanesc, de Securitate. In anii ?80, istoricul Vlad Georgescu prezenta comentariile mediilor de informare din Occident referitoare la situatia noastra. Poporul era descris ?ca o masa pasiva, imbecilizata, incapabila de orice reactie, incapabila de a se scutura de cosmar?.? (Radu Clit) bibliotec@ 2003-2007 Mai jos sint titlurile a peste 100 de carti, in ordinea in care au fost prezentate in ultimii 4 ani in newsletterul lunar bibliotec@. Cei interesati pot solicita (prin email sau Messenger) orice prezentare. Oradenii pot imprumuta unele carti prezentate care fac parte din colectia Biblioteca lui Noe. C.S. Lewis, Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, 1997 C.S. Lewis, Crestinismul redus la esente, Societatea Misionara Romana, 1987 Iosif Ton, Suferinta, martiraj si rasplatire in cer, Editura Cartea Crestina, 2002 Iosif Ton, Adevarata credinta, Societatea Misionara Romana, 1988 J.R.R. Tolkien, Stapinul inelelor, Editura RAO, Bucuresti, 2000 Francis A. Schaeffer, Trilogia (Dumnezeu care exista. Evadare din rational. El exista si nu tace), Editura Cartea Crestina, Oradea, 2002 Francis A. Schaeffer, How Should We Then Live? The Rise and Decline of Western Thought and Culture, Crossway Books, Wheaton, Illinois, Thirteenth Edition, 1993 (1976) Traian Dorz, Din pragul vesniciei. Antologie de poezie, Editura «Oastea Domnului», Sibiu, 1999 Umberto Eco, Numele trandafirului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 Ioannis Zizioulas, Fiinta eclesiala, Editura Bizantina, 1996 (1981) Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxa, 3 vol., Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, editia a doua, Bucuresti, 1997 (1978) Nicolae Steihardt, Jurnalul fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994 Jean Calvin, Invatatura religiei crestine (Institutio christianae religionis), Editura Cartea Crestina, Oradea, 2003 Martin Heidegger, Fiinta si timp (Sein und Zeit), Humanitas, 2003 Martin Heidegger, Originea operei de arta, Editura Humanitas, 1995 Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Paltinis. Un model paideic in cultura umanista, editia a III-a, Editura Humanitas, Bucuresti, 1996 Constantin Noica, Sentimentul romanesc al fiintei, Editura Eminescu, 1978 Constantin Noica, Sase maladii ale spiritului contemporan, Editura Humanitas, 1997 Constantin Noica, Devenirea intru fiinta (Incercare asupra filozofiei traditionale. Tratat de ontologie). Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Humanitas, 1998 Gabriel Liiceanu, Despre limita, Editia a II-a, Editura Humanitas, 1997 Andrei Plesu, Minima moralia. Elemente pentru o etica a intervalului, Editia a III-a, Editura Humanitas, 2002 Horia-Roman Patapievici, Cerul vazut prin lentila, Editia a III-a, Editura Nemira, 1998 Horia-Roman Patapievici, Omul recent. O critica a modernitatii din perspectiva intrebarii «Ce se pierde atunci cind ceva se cistiga?», Editura Humanitas, 2001 Antoine de Saint-Exupéry, Citadela, Editura RAO, Bucuresti, 1993 Antoine de Saint-Exupéry, Micul print, Editura RAO, Bucuresti, 1998 Dictionar biblic, Editura ?Cartea Crestina?, Oradea, 1995 (traducere din limba engleza) / New Bible Dictionary, Inter-Varsity Press, 1962 Ion Bria, Dictionar de teologie ortodoxa, editia a II-a revazuta si completata, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 1994 (prima editie: 1981) Tertulian Langa, Credo ? Dictionar teologic crestin din perspectiva ecumenismului catolic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997 Dictionar cultural al Bibliei (traducere din limba franceza), Editura Nemira, Bucuresti, 1998 Radu Ciobanu, Mic dictionar de cultura religioasa, editia a doua, revazuta, Editura Emia, Deva, 2003 Dictionar enciclopedic de iudaism, Editura Hasefer, Bucuresti, 2001 Antologia poeziei romanesti culte, Editura Teora, Bucuresti, 1998 Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992 La rasarit de Eden ? John Steinbeck Iosif si fiii sai ? Thomas Mann Trei ceasuri in iad ? Antonie Plamadeala Ben Hur ? Lewis Wallace Camasa lui Cristos ? Lloyd C. Douglas Fabiola ? Cardinal Wiseman Timothy George, Teologia reformatorilor, Editura Institutului Biblic ?Emanuel? din Oradea, 1998 Keith Randell, Luther si Reforma in Germania 1517-55, Editura ALL, Bucuresti, 1994 Keith Randell, Jean Calvin si Reforma tirzie, Editura ALL, Bucuresti, 1996 Beniamin Faragau, Epistola lui Pavel catre Romani, Editura Logos, Cluj, 1999 Peripetiile Alisei in Tara Minunilor ? Lewis Carroll Print si cersetor ? Mark Twain Aventurile lui Oliver Twist ? Charles Dickens Max Weber, Etica protestanta si spiritul capitalismului, Editura Humanitas, 2004 Joachim Wach, Sociologia religiei, Editura Polirom, 1997 Olivier Gillet, Religie si nationalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Romane sub regimul comunist, Editura Compania, 2001 Eric Hobsbawn, Secolul extremelor, Editura Lider, Bucuresti, 1994 Ute Frevert, H.-G. Haupt (coord.), Omul secolului XX, Editura Polirom, 2002 Pierre Brunel (coord.), Miturile secolului XX, 2 vol., Editura Univers, Bucuresti, 2003 Pascal Bruckner, Tentatia inocentei, Editura Nemira, Bucuresti, 1998 Frédéric Beigbeder, 199.000 lei, Editura Pandora-M, Tirgoviste, 2004 George Ritzer, McDonaldizarea societatii, Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2003 Locuri sacre, Editura Schei, Brasov, 1998 Paul and Tessa Clowney, Exploring Churches, Lion Publishing, 1993 Clare Gibson, Semne & Simboluri, Editura Aquila ?93, Oradea, 1993 John Riches, BIBLIA ? Foarte scurta introducere, Editura ALLFA, Bucuresti, 2003 David F. Ford, TEOLOGIA ? Foarte scurta introducere, Editura ALLFA, Bucuresti, 2004 Alexis de Tocqueville, Despre democratie in America, 2 vol., Editura Humanitas, 1995 Tom Galagher, Furtul unei natiuni. Romania de la comunism incoace, Editura Humanitas, 2004 Aurelia Marinescu, Codul bunelor maniere astazi, Editura Humanitas, Bucuresti, 2002 1984 ? George Orwell Doctor Jivago ? Boris Pasternak Procesul ? Franz Kafka Zbor deasupra unui cuib de cuci ? Ken Kessey Teodor Baconsky, Ispita binelui. Eseuri despre urbanitatea credintei, Editura Anastasia, Bucuresti, 1999 Teodor Baconsky, Puterea schismei. Un portret al crestinismului european, Editura Anastasia, Bucuresti, 2001) Teodor Baconsky, Iacob si ingerul. 45 de ipostaze ale faptului religios, Editura Anastasia, Bucuresti, 1996 Theodor W. Adorno, Minima moralia, Editura Univers, Bucuresti, 1999 (Frankfurt am Main, 1951) Karel Capek, In captivitatea cuvintelor, Editura Univers, Bucuresti, 1982 (din volume publicate la Praga in 1948, 1949, 1969) Marin Tarangul, Predici profane, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997 Michael Shapiro, The Jewish 100. A Ranking of the Most Influential Jews of All Times, Simon & Schuster, London, 1997 Bernd Schmitt, Alex Simonson, Estetica in marketing, Editura Teora, Bucuresti, 2002 Vladimir Tismaneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc, Editura Polirom, Iasi, 2005 (Stalinism for All Season. A Political History of Romanian Communism, University Of California Press, 2003) Gene Edward Veith, Jr., Citind printre rinduri. Ghid pentru o intelegere crestina a literaturii, Editura Cartea Crestina, Oradea, 1999 (Reading Between the Lines, Crossway Books, 1990) Gene Edward Veith, Jr., Starea artelor. O incursiune in istoria artei de la originile ei antice pina azi, Editura Cartea Crestina, Oradea, 2000 (States of the Arts, Crossway Books, 1991) Gene Edward Veith, Jr., Guide to Contemporary Culture, Crossway Books, 1996 (First published in the USA as Postmodern Times, 1994) Gene Edward Veith, Jr. & Christopher L. Stamper, Christians in A .com World. Getting Connected Without Being Consumed, Crossway Books, 2000 Martin Buber, Eu si tu, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992 Emmanuel Lévinas, Totalitate si Infinit. Eseu despre esxterioritate, Editura Polirom, Polirom, Iasi, 1999 Richard D. Lewis, Sa cunoastem mai bine popoarele lumii, Editura Niculescu, 2005 (When cultures collides, Nicholas Brealey Publishing House, 2001) Steven Jay Schneider (coordonator), 1001 de filme de vazut intr-o viata, Enciclopedia RAO, Bucuresti, 2005 (1001 Movies You Must See Before You Die, Quintet Publishing Limited, 2003) Bryan P. Stone, Faith and Film. Theological Themes at the Cinema, Chalice Press, St. Louis, Missouri, 2000 Robert K. Johnston, Reel Spirituality. Theology and Film in Dialogue, Baker Academic, Grand Rapids, 2000 Jean-Claude Carriere, Cercul mincinosilor. Povesti filozofice din toata lumea, Humanitas, Bucuresti, 1998 Martin Buber, Povestiri hasidice, Editura Univers, Bucuresti, 1997 Heinrich Zimmer, Regele si cadavrul. Meditatii despre biruinta sufletului asupra raului, Humanitas, Bucuresti, 1994 Dune ? Frank Herbert Neuromantul ? William Gibson Jocul lui Ender ? Orson Scott Card Notre-Dame de Paris ? Victor Hugo Mizerabilii ? Victor Hugo Evgheni Zamiatin, Noi, Editura Leda, Bucuresti, 2005 Grazia Valci, Bunele maniere in Europa, Grupul Editorial Corint, Bucuresti, 2005 Ray Bradbury, Fahrenheit 451, Grupul Editorial Corint, Bucuresti, 2005 Dictionar de mari muzicieni (Larousse), Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000 Harold C. Schonberg, Vietile marilor compozitori, Editura Lider, Bucuresti, 1997 Ioana Stefanescu, O istorie a muzicii universale, vol. I-IV, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1995-2002 Dan Brown , Codul lui Da Vinci, Editura RAO, Bucuresti, 2004 Bart D. Ehrman, Adevar si fictiune in Codul lui Da Vinci, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005 James L. Garlow si Peter Jones, Codul spart al lui Da Vinci, Editura Aquaforte, Cluj, 2005 Josh McDowell, Codul lui Da Vinci: in cautarea adevarului, Editura Scriptum, Oradea, 2006 Philippe Ariès, George Duby (coord.), Istoria vietii private (10 volume), Editura Meridiane , Bucuresti, 1994-1997 Romeo-Valentin Musca, Ortodoxia mioritica. Crestinismul valah de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand, Pallas Editions, Focsani, 2006 Biserica noastra si cultele minoritare. Marea discutie parlamentara in jurul legii cultelor 1928, Editie ingrijita de Constantin Schifirnet, Editura Albatros, Bucuresti, 2000 Cu Dumnezeu in subterana ? Richard Wurmbrand Secolul 21, Nr. 1-6 / 2006 (Cultura si mass-media) Arnold J. Toynbee, Studiu asupra istoriei (Sinteza a volumelor I-VI de D.C. Somervell), 2 vol., Editura Humanitas, Bucuresti, 1997 Mark Allan Powell, Encyclopedia of Contemporary Christian Music, Hendrickson Publishers, Peaboy, Massachusetts, 2002, 1088 pagini Naomi Klein, No logo. Tirania marcilor, Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2006 Paul Cornea, Interpretare si rationalitate, Editura Polirom, Iasi, 2006 Arhipeleagul Gulag ? Aleksandr Soljenitin Inchisoarea noastra cea de toate zilele ? Ion Ioanid Memorialul Durerii ? Lucia Hossu-Longin Gilles Deleuze, Cinema 1: The Movement-Image, University of Minnesota Press, Minneapolis, Eighth Printing 2006 Gilles Deleuze, Cinema 2: The Time-Image, University of Minnesota Press, Minneapolis, Eighth Printing 2006 Tom Hodgkinson, Ghidul lenesului Tom Hodgkinson, Cum am ales libertatea Orbitor ? Mircea Cartarescu Toba de tinichea ? Günther Grass Un veac de singuratate ? Gabriel García Márquez Ulise ? James Joyce Sfantul Augustin, Confesiuni, Editura Humanitas, Bucuresti, 2007 (2005, 1998) Andrea Riccardi, Secolul martiriului. Crestinii in veacul XX, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2004 Gene Fedele, Eroi ai credintei. O relatare inspiratoare si ilustrata a 2000 de ani de crestinism, Editura Casa Cartii, Oradea, 2004 Reviste electronice revist@ ? grupaj din principalele reviste culturale. ?Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic ? paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!" (Alex. Leo Serban). cinem@ ? grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV . ?In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.? (Mircea Vasilescu) no comment ? un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. ?Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ?No comment?, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ?manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii?.? (Radu Cosasu) Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un mesaj la alincristea@thymos.ro Pentru renuntare la abonament mentionati ?sfirsit? linga optiuni Cele trei newslettere saptaminale se afiseaza pe site-ul de puzzle cultural www.thymos.ro ?Trei portaluri culturale de frecventat: Thymos: puzzle cultural, Romania culturala si LiterNet.ro? (http://doro.weblog.ro/2006-8-1.html) __________________________________________________ Do You Yahoo!? Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around http://mail.yahoo.com _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/