| Galeria Nicodim on Sun, 16 Feb 2014 02:54:37 +0100 (CET) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
| [Nettime-ro] ION ÈUCULESCU: UN LABIRINT FÄRÄ ÃNCEPUT ÈI SFÃRÈIT/ Vernisaj, miercuri, 19 februarie, ora 7.00 p.m |
GALERIA NICODIM ION ÈUCULESCU 19 februarie â 19 aprilie 2014 Vernisaj, miercuri, 19 februarie 2014, ora 7.00 p.m Galeria Nicodim BucureÈti are deosebita plÄcere de a anunÈa expoziÈia personalÄ a artistului Ion Èuculescu. UN LABIRINT FÄRÄ ÃNCEPUT ÈI SFÃRÈIT Prin perpetuarea motivului popular, Ion Åuculescu construieÅte un labirint fÄrÄ Ãnceput Åi sfÃrÅit. Ãn lucrÄrile sale, primitivul se manifestÄ prin forÅÄ ajungÃnd la o acaparare cÃt mai vastÄ a spaÅiului. Ne confruntam cu o reprezentare a forÅei fizice manifestatÄ de elementele din compoziÅiile, destul de statice de altfel. Toate aceste elemente provin dintr-un univers parcÄ placid; culorile pure, roÅu - albastru - negru, expresioniste, ÃÅi divagheazÄ Ãntreg centrul vizual Ãn mijlocul lucrÄrii. CreaÅia lui Ion Åuculescu, Ãn ansamblu ei Åi Ãn particular perioada totemicÄ, atrage prin articularea riguroasÄ la un program complex Åi autenticist, justificat gradat, reprezentat atat de descoperirea Åi glisarea elementului popular Ãntr-un spaÅiu concret al dialogului (monolog, mai degrabÄ), cÃt Åi de caracterul subteran al creaÅiei sale. Ãn privinÅa primului aspect, acesta se manifestÄ prin evoluÅie. Dar nicio evoluÅie nu poate avea loc fÄrÄ o mutaÅie a corpului supus procesului. Ãn cazul lui Åuculescu, mutaÅia se manifestÄ ca personificare, atÃt de vie ÃncÃt legÄtura elementelor dintr-o compoziÅie pare a purta un dialog Ãntr-un cod nedescifrat, complotÃnd ieÅirea sub o identitate. Elementele din discursul sÄu estetic sunt cele de facturÄ primitivÄ, ÃnsÄ acestea nu reprezintÄ o simplificare cum s-ar putea crede. Primitivul, Ãn aparenÅÄ simplist, se manifestÄ Ãntr-o unitate indivizibilÄ, unitarÄ, reprezentatÄ de forÅa pura a haosului primordial Åi este cu atÃt mai complex cu cÃt unitatea centrului sÄu este o necunoscutÄ. Astfel, un element arhaic poate cÄpÄta Ãntreg spectrul valenÅelor de situaÅie Åi stare, suportÃnd orice ÃncÄrcÄturÄ emoÅionalÄ strÄinÄ logicii. TendinÅa cÄtre abstract specificÄ artei lui Åuculescu rezultÄ din faptul cÄ formele pe care artistul le integreazÄ compoziÅiei sunt purtÄtoare de afecte, de stÄri directe Åi nefiltrate prin sfera cognitivului. Acesta este Åi unul dintre motivele pentru care, dupÄ Bienala de la VeneÅia din 1966, Ãn care RomÃnia s-a prezentat cu 80 de lucrÄri ale pictorului, expoziÅia a fost cerutÄ Åi reprezentatÄ, cu un mare succes critic Åi public Ãn alte ÅÄri din vestul Europei, dar Åi Ãn SUA. Aici s-a produs o conexiune cu figurile importante ale expresionismului abstract, ÃncÄ Ãn vogÄ, care au trecut majoritar printr-o proto-perioadÄ anterioarÄ abstracÅionismului, perioadÄ similarÄ cu cea totemicÄ a lui Ion Åuculescu, de facturÄ suprarealistÄ, cu un puternic substrat existenÅialist. Un caz destul de asemÄnÄtor din punct de vedere estetic, Åi ca sursÄ a motivelor, Ãl reprezintÄ perioada din anii â40 a lui Jackson Pollock. Din punct de vedere al uzÄrii elementului popular Ãn sens estetic, Åuculescu trece drept cel mai profund Åi totodatÄ fidel adept al perpetuÄrii elementului folcloric arhaic. Predecesori Ãn cÄutarea unui specific naÅional autohton, prin recurgerea la estetica popularÄ, gÄsim Ãn perioada interbelicÄ Ãn prima parte a creaÅiei lui Francisc Åirato, estetismul bizantin al OlgÄi Greceanu Åi Ãn mod special compoziÅiile mitologizante Åi analitice din perioada de maturitate a lui Ion Theodorescu-Sion. AceÅtia, ca de altfel Åi generaÅia imediat urmÄtoare lui Ion Åuculescu, artiÅti care pot fi ÃncadraÅi figurativismului liric de la mijlocul anilor â60 (PiliuÅÄ, Ligia Macovei, Blendea, Spiru Vergulescu, etc), sau neo-ortodoxiÅtii de mai tÃrziu, s-au mÄrginit majoritar doar la reprezentarea elementului popular, cÄpÄtÃnd astfel exotismul culorii locale Åi ca orice element periferic avÃnd strict energii evanescente. Åuculescu recupereazÄ cel mai mult din acest motiv personificÃndu-l, chiar dacÄ aceastÄ personificare este de multe ori fÄcutÄ prin propriul sine ca o recuperare invazivÄ a corpului simbol, o translaÅie sui generis. HoraÈiu Lipot GALERIA NICODIM Str. Academiei, nr. 15 (Pasajul Comedia), et 2, ap 4, Bucuresti info@galerianicodim.ro www.galerianicodim.ro _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/