[Nettime-ro] Finisaj MOMENTUM 2 | MarÈi 13 mai, ora 19 | SpaÈiul Aiurart | BucureÈti, Lirei 21

[Irina Radu <irinaeradu@gmail.com>]

MÃine searÄ vÄ invitÄm la finisajul celui de-al doilea episod al
proiectului MOMENTUM.

Ãn aceeaÈi searÄ vor fi prezentate producÈiile video ale primului episod
Momentum, din 2013, Èi un video al artistei Veronique Sapin.

Cu Irina Botea, Michele Bressan, Irina BroboanÄ, CÄtÄlin Burcea, Mario
Ionescu, Flavia Lupu, Delia Popa, Marilena Preda SÃnc, Valeriu Èchiau,
Roxana Trestioreanu, Mihai Zgondoiu. Curatoare: Olivia NiÈiÈ.

Facebook event: https://www.facebook.com/events/525045704266171

ExpoziÈia MOMENTUM 2 mai poate fi vizitatÄ Èi Ãntre orele 15 Èi 19, pÃnÄ
miercuri,14 mai, inclusiv. Urmatoarea expoziÈie Ãn SpaÈiul Aiurart, "Daniel
BÄlÄnescu - Traversare. Eu sunt sistemul", va fi vernisatÄ marÈi 20 mai,
ora 19.



*

MOMENTUM 2

ArtiÈti: Irina Botea, Michele Bressan, Irina BroboanÄ, CÄtÄlin Burcea,
Mario Ionescu, Flavia Lupu, Delia Popa, Marilena Preda SÃnc, Valeriu
Èchiau, Roxana Trestioreanu, Mihai Zgondoiu. InvitatÄ din FranÈa: Veronique
Sapin.

Curatoare: Olivia NiÈiÈ

24 aprilie - 14 mai 2014 | SpaÈiul de artÄ contemporanÄ Aiurart |
BucureÈti, Lirei 21

Coordonatoare de proiect: Oana BÄluÈÄ Èi Olivia NiÈiÈ



SpaÈiul de artÄ contemporanÄ Aiurart Èi Experimental Project prezintÄ un
nou episod al proiectului MOMENTUM ce propune variate moduri conceptuale Èi
vizuale de abordare, de la soluÈii tranÈante la variante subtile, de la
picturÄ Èi desen la instalaÈie Èi artÄ video, Ãn jurul temei legate de
violenÈÄ Èi abuz asupra femeilor. Ãn cadrul expoziÈiei va fi programatÄ Èi
o searÄ Ãn care vor fi prezentate producÈiile video ale primului episod
Momentum din 2013 Èi un video al unei invitate speciale din FranÈa, artista
Veronique Sapin.

Momentum 2 a luat fiinÅÄ din dorinÅa de a determina introducerea unui
segment tematic Ãn rÃndul practicilor artistice din RomÃnia - formele de
violenÅÄ Åi abuz asupra femeilor -, un subiect ocolit Ãn arta contemporanÄ
autohtonÄ din diverse raÅiuni. Una dintre ele pare a fi legatÄ de
gravitatea Åi disconfortul pe care astfel de problematici le ridicÄ Ãntr-o
culturÄ care ÃmbinÄ prejudecÄÅi legate de relaÅiile dintre genuri Ãn care
violenÅa devine normÄ cu mecanismele culturii de consum Ãn care violenÅa
serveÅte politicilor de marketing. Pe de o parte violenÅa Åi abuzul sunt
receptate ca fenomene private, iar pe de alta sunt subiecte de tip
spectacol pe care publicul le consumÄ ca atare. Acestea sunt de fapt
fenomene sociale cu implicaÅii morale, fizice Åi psihice care trebuie
reglate la nivel legislativ, prin politici de stat care sÄ combatÄ astfel
de abateri comportamentale. Presiunile externe, cÃt Åi cele ale
organizaÅiilor nonguvernamentale din ÅarÄ au determinat ca abia Ãn 2012 sÄ
fie promulgatÄ o lege Ãmpotriva violenÅei domestice. ÃnsÄ dificultÄÅile
aparatului de implementare Åi limitele de mentalitate menÅin fenomenul
violenÅei asupra femeilor la cote ridicate. La nivel internaÅional una din
trei femei este victimÄ a violenÅei sau unei forme de abuz.

Artistele Åi artiÅtii implicaÅi Ãn acest proiect s-au raportat la subiect
Ãn moduri diferite, unele aluzive altele directe. LucrÄrile reflectÄ
atitudini, poveÅti personale extinse cÄtre poveÅti colective, forme de
criticÄ socialÄ extrem de necesare Ãn societatea actualÄ.

*

Irina Botea, Felicia, Felicia says, video double channel: Felicia says,
12'48", 2008 (Voci: Felicia, Delia, Irina); Felicia, 14'45", 2009,
(performeri: Alexandru Foamete, Constantin Nicolae, Ioan Marcu, Mihai BrÄ
dean)

Michele Bressan, Wainting for the Drama, inkjet print caÅerat pe alucobond,
100x130cm, 2011

Irina BroboanÄ, 240173, instalaÅie, cÄrbune Åi creion pe hÃrtie, dimensiuni
variabile, 2014

CÄtÄlin Burcea, Lesa #01, #02, #03, Obiect (piele sinteticÄ, metal,
plastic, strip - textil sintetic), 214 x 21 x 5 cm, 2013

Mario Ionescu, Spotlights, inkjet print caÅerat pe alucobond, A4 fiecare,
2014

Flavia Lupu, PrinÈesa lu' tata â la cutie, Live Performance, cutie de lemn,
plexiglass, rochie, 183x50cm, 2014

Delia Popa, Teritoriul Fricii, video analog digitizat, 7 min, 2003

Marilena Preda SÃnc, Politica LocalÄ *Patriarhat, *inkjet print caÅerat pe
alucobond, 70x40cm fiecare, 2014

Valeriu Åchiau, CapcanÄ, Obiect, dimensiuni variabile, 2014

Roxana Trestioreanu, 1954, inkjet print caÅerat pe alucobond, 50x70cm, 2014

Mihai Zgondoiu, Memento, fotografie veche cu intervenÅie, ramÄ, cuÅit,
tifon, 24x32 cm, 2014



Irina Botea, Felicia, Felicia says, video double channel: Felicia says,
12'48", 2008 (Voci: Felicia, Delia, Irina); Felicia, 14'45", 2009,
(Performeri: Alexandru Foamete, Constantin Nicolae, Ioan Marcu, Mihai BrÄ
dean)

*Felicia *este o instalaÅie video pe douÄ canale bazatÄ pe povestea spusÄ
de o emigrantÄ din RomÃnia pe care am ÃntÃlnit-o la Paris pe malurile
Senei. ÃntÃlnirea Åi conversaÅia despre dorul de casÄ Åi limbÄ au fost
transformate Ãntr-o poveste despre evenimente dramatice din viaÅa
protagonistei. Ãn *Felicia spune*, povestea este redatÄ chiar de pe buzele
Feliciei. Impresia puternicÄ determinatÄ de povestea autoreferenÅialÄ Åi de
cÄtre personalitatea personajului rezultate din structura filmului au
condus la realizarea celei de-a doua pÄrÅi a proiectului.

De aceastÄ datÄ povestea Feliciei este interpretatÄ de patru actori
bÄrbaÅi, emigranÅi romÃni ca Åi ea. Cei patru actori participÄ la audiÅiile
pentru rolul Feliciei, iar filmul Ãi prezintÄ din momentul acordÄrii
rolului trecÃnd prin diversele stadii ale procesului de internalizare a
personajului. ToÅi cei patru actori s-au educat Ãn RomÃnia cu precÄdere
prin metoda Stanislavsky care implicÄ ÃnÅelegerea unui personaj prin
abordarea psihico-fizicÄ, care exploreazÄ personajul Åi acÅiunea atÃt din
interior cÄtre exterior, cÃt Åi invers.



Michele Bressan, Wainting for the Drama, inkjet print caÅerat pe alucobond,
100x130cm, 2011

Cinematografele sunt fÄcute pentru a privi dincolo de ele, pentru a rÄmÃne
neremarcate Ãn timp ce dezvÄluie spectacolul. Precum non-locurile lui Marc
Auge, ele conÅin, ritmice Åi automatizate ca formÄ Åi activitate. Folosind
timpul Ãntre douÄ proiecÅii pentru a crea un nou scenariu, seria urmÄreÅte
povestea acestor spaÅii de tranziÅie Ãn tranziÅia lor proprie ca urme ale
trecutului Åi Ãn acelaÅi timp ca repere curente ale identitÄÅii vizuale
romÃneÅti. Din cele 290 de sÄli de cinema de stat din RomÃnia, doar 29
funcÅioneazÄ Ãn prezent celelalte fiind vÃndute, transformate Ãn holuri,
cluburi, locuri de parcare, centre comerciale sau lÄsate Ãn paraginÄ.

Lucrarea este recontextualizatÄ Ãn aceastÄ expoziÅie fÄcÃnd referire la
spectacolul dramatic al violenÅei Åi abuzului ce urmeazÄ a fi dezvÄluit. O
referinÅÄ subtilÄ la âthe gazeâ-âprivirea contemplativÄâ, Ãn jurul
consecinÅelor trecutului comunist Åi al realitÄÅilor consumiste din
prezent.



Irina BroboanÄ, 240173, instalaÅie, cÄrbune Åi creion pe hÃrtie, dimensiuni
variabile, 2014

2001-2005, Clasa IX-XII B, Liceul de ArtÄ, Rm. VÃlcea. Cod poÈtal 240173.

Un grup banal de adolescenÈi cu probleme specifice.

Nimic ieÈit din comun.

La o privire mai atentÄ lucrurile aratÄ altfel: trei cazuri de prostituÈie (
*2F,1B*), trei de abandon Ècolar (*2F, 1B*), unul de furt calificat Èi
distribuÈie de droguri (*B*), unul de furturi mÄrunte (*B*), alte cÃteva de
hÄrÈuire sexualÄ Ãn ÈcoalÄ.

Eu am fost unul dintre copiii norocoÈi. "Problema" mea avea un nume Èi o
adresÄ Èi, mai ales, un cabinet care putea fi uneori evitat. Dl "problemÄ"
era Ãntotdeauna galant, extrem de galant chiar, darnic peste mÄsurÄ cu
complimentele Èi cu propunerile. Nu ÃÈi pierdea niciodatÄ rÄbdarea sau
Ãncrederea, indiferent de violenÈa rÄspunsurilor mele. Avea prieteni care
Ãl susÈineau Èi Ãl respectau. Èi mai avea o grÄmadÄ de prietene eleve.

Au trecut aproape 10 ani, liceul este tot acolo, profesorii la fel.
Fotografiile generaÈiilor prezente de elevi sunt practic re-editÄri ale
fotografiilor noastre.



CÄtÄlin Burcea, Lesa #01, #02, #03, Obiect (piele sinteticÄ, metal,
plastic, strip - textil sintetic), 214 x 21 x 5 cm, 2013

âVom fi vreodatÄ altceva decat niÅte cÄÈei Pudel care se vor ÃnvÃrti Ãn
aceeaÅi curte, pentru cÄ atÃt Ãi Èine lanÈul? Paradoxal, avem drepturi,
avem formule frumoase, decretate de instanÈe internaÈionale. Dar,
indiferent cum ar fi aplicate, ele rÄmÃn pÃnÄ la urmÄ o unitate de mÄsurÄ a
neputinÈei noastre.â

*Marius Tanasescu, *Fragment din intro âExpansibilitatea Domeniului Lupteiâ
- SpaÈiul Intact (Fabrica de Pensule - Cluj-Napoca), 2013



Mario Ionescu, Spotlights, inkjet print caÅerat pe alucobond, A4 fiecare,
2014

Ãn RomÃnia post-comunistÄ, presa, aservitÄ intereselor patronale Åi
politice, a uitat cÄ rolul sÄu este de âcÃine de pazÄâ al societÄÅii. Acest
rol a fost preluat de societatea civilÄ activÄ, care a fost nevoitÄ sÄ
scoatÄ la luminÄ abuzurile, atÃt din societate, cÃt Åi din sistem,
lipsurile Åi aberaÅiile legislative, ÃngrÄdirea libertÄÅii femeilor Åi
lipsa de egalitate de Åanse. Activismul a aprins reflectorul Åi a
concentrat atenÅia cÄtre instituÅii, mai ales cÄtre Parlament, care este
responsabil sÄ ...

Spotlights surprinde âblitzuriâ ale unor astfel de manifestari activiste
unde fotograful a fost parte activÄ avÃnd Ãn vedere ataÅamentul faÅÄ de
anumite valori etice Åi politice.



Flavia Lupu, PrinÈesa lu' tata â la cutie, Live Performance, cutie de lemn,
plexiglass, rochie, 183x50cm, 2014

O femeie la cutie sau feminitatea ca normÄ impusÄ, o âprinÈesÄâ, o pÄpuÈÄ,
al cÄrei unic scop este sÄ existe Èi sÄ fie utilizatÄ ca un obiect,
asimilatÄ celorlaltor bunuri alese, generatoare de prestigiu
aparÈinÄtorilor lor.

Falsa realitate spectacularÄ se construieÈte Ãn jurul unui scop central â
femeia trebuie sÄ fie de tipul baby doll: un trofeu, o valoare
cuantificabilÄ, a cÄrei strÄlucire depinde de existenÈa unui public care
sÄ-l aplaude pe cel/ cea care o are âÃn posesieâ.

âTÄticulâ e necesitate mentalÄ, e cel care Ãi vrea binele, care Ètie, care
ordoneazÄ, care Ãi rezolvÄ toate problemele, care o face fericitÄ, Èi care,
evident, este Èi responsabil pentru fericirea ei, iar ea are Ãndatorirea sÄ
fie fericitÄ.

NeÃndeplinirea obligaÈiilor de cÄtre ambele pÄrÈi stricÄ jocul!



Delia Popa, Teritoriul Fricii, video analog digitizat, 7 min, 2003

*âTeritoriul friciiâ *documenteazÄ tÄierea mieilor de PaÈte, un ritual
contemporan care repetÄ Ãn mod simbolic, prin mielul de sacrificiu, (auto)
sacrificarea lui Isus. Pentru cÄ eram familiarizatÄ cu acest obicei foarte
violent, dar prea puÈin cunoscut Ãn detaliile sale viscerale, am documentat
cÃteva astfel de âtÄieriâ Ãntr-un sat lÃngÄ BucureÈti, unde au locuit toatÄ
viaÈa lor bunicii mei. Video-ul este filmat cu camera de mÃnÄ, filmat
Ãntr-un stil amatoricesc, capturÃnd surprinderea mea Èi a camerei Ãn faÈa
duriÈÄÈii imaginilor. Apoi am juxtapus documentul cu imaginea unor mÃini de
femeie care construiesc mici cocori- origami din hÃrtie. Ãn cultura
japonezÄ cocorii sunt simbolul sÄnÄtÄÈii Èi al vieÈii lungi, cum apare Èi
Ãn povestea despre Hiroshima âSadako Èi cei o mie de cocoriâ. Video-ul se
Ãncheie cu o bibliografie vizualÄ cu artiÈti care au abordat subiecte
similare Ãn istoria artei. A fost o parte din teza de Master la UNARTE,
numitÄ *âTeritoriul friciiâ* Èi cuprinzÃnd cÄrÈi de artist, fotografii Èi
un performance cu public, toate vorbind despre relaÈia dintre agresor Èi
victimÄ.



Marilena Preda SÃnc, Politica LocalÄ *Patriarhat, *inkjet print caÅerat pe
alucobond, 70x40cm fiecare, 2014

TrÄim Ãntr-o societate  dominatÄ de puterea masculinÄ. Ãn acest sens existÄ
un control continuu, al unei complexe maÅinÄrii patriarhale, asupra
societÄÅii prin educaÅie, familie, instituÅii Åi religie - un construct
politic tradiÅional stabilit sÄ promoveze privilegii ale bÄrbaÅilor.



Valeriu Åchiau, CapcanÄ, Obiect, dimensiuni variabile, 2014

RelaÅia de cuplu impusÄ ca normÄ socialÄ, cÄsÄtoria poate fi o capcanÄ cu
consecinÅe psihice Åi fizice iremediabile. Sentimentele dispar, iar ceea ce
rÄmÃn sunt ironia de metal Åi rÄnile deschise.



Roxana Trestioreanu, 1954, inkjet print caÅerat pe alucobond, 50x70cm, 2014

âNe naÅtem slabi Åi avem nevoie sÄ fim ÃntÄriÈi; neputincioÅi fiind avem
nevoie de ajutor; fÄrÄ raÈiune fiind avem nevoie de judecatÄ. Tot ceea ce
ne lipseÅte cÃnd venim pe lume, tot ceea ce avem nevoie atunci cand ajungem
la statusul de *bÄrbat*, este darul educaÅiei.â *Jean-Jaques Rousseau,
Ãmile, 1762* *(traducere **Roxana Trestioreanu**)*

*âÃnvaÈÄ Èi dezvoltÄ-Èi mintea, fÄ orice pentru a-Èi cÃÈtiga independenÈa
financiarÄ! Nu depinde de altcineva!â sfatul Bunicii *

Ãn familia fiecÄruia dintre noi pot fi istorii secrete, bine ascunse. Este
de ajuns o ÃntÃmplare pentru ca ele sa fie aduse la luminÄ. Istorii
nerostite, dar transmise prin atitudini Èi stÄri modeleazÄ viitoarea
generaÈie. Agresiunea fizicÄ produce traumÄ pe viaÈÄ, afecteazÄ atÃt
victimele cÃt Åi copii lor, traumÄ care de multe ori se aflÄ Ãn spatele
unor decizii definitorii de viaÈÄ.

Am ales ca imagine pentru expoziÈie un act oficial, iar parcurgerea notelor
medicului legal produce o explozie vizualÄ Èi emoÈionalÄ Ãn mintea
cititorului. Evenimentul la care face referire print-ul mi-a fost revelat
Ãn martie 2014, odata cu descoperirea respectivului act.



Mihai Zgondoiu, Memento, fotografie veche cu intervenÅie, ramÄ, cuÅit,
tifon, 24x32 cm, 2014

Portretul unei femei din mediul rural decupat dintr-un tablou de familie
poate face referinÅÄ la violenÈa domesticÄ. SurÃsul blÃnd-enigmatic te face
sÄ crezi cÄ ea ar putea ascunde o tainÄ sau premoniÈia unui viitor ÃncÄrcat
de violenÈÄ. Suprapunerea unui cuÈit ornamental de lemn (un fel de
coup-papier) deasupra portretului femeii potriveÈte perfect ovalul
mÃnerului sÄu Ãn jurul ochiului. Aluzia la ochiul ÃnvineÈit e clarÄ, aÈa
cum lama acoperitÄ cu tifon potenÈeazÄ o triplÄ ambiguitate: obiectul
domestic banal poate fi o armÄ a violentei cauzatoare de rÄni
(tifon-pansament); lama ÃnfÄÈuratÄ e un semn al disconfortului acoperit, al
suferinÈei ascunse, Ãntr-o comunitate care le Ètie Èi le aflÄ imediat pe
toate; ovalul din jurul ochiului drept e un pandant al privirii enigmatice
precum Ãn zicala "un ochi plÃnge, un ochi rÃde".
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/