| ober on Fri, 13 Nov 2015 08:56:53 +0100 (CET) |
[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]
| [Nettime-ro] Fwd: #6 SPAÈII PUBLICE / ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ (octombrie 2015) |
-------- Original Message -------- Subject: #6 SPAÈII PUBLICE / ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ (octombrie 2015) Date: 2015-11-11 16:23 From: info <info@oberliht.com> To: oberlist@lists.idash.org http://biblioteca.oberliht.com/2015/11/11/buletin-6/ [1] - â â ÑÐÑÐÐÑÐ ÐÐÐÐ ÐÐ ÑÑÑÑÐÐÐ â â - #ÂANUNÈURI VÄ invitÄm sÄ vizitaÈi lucrarea lui Ovidiu Anton, _Monumentul NimÄnui_, care a fost inauguratÄ pe 31 octombrie 2015 Ãn Parcul Zaikin (intersecÈia str. Sf. Andrei / Iv. Zaikin). Monumentul a fost inaugurat cu implicarea activÄ a comunitÄÈii locale din jurul Parcului, care i-a oferit artistului materiale pentru realizarea lucrÄrii. E un monument dedicat nimÄnui, referindu-se astfel la toate persoanele din oraÈ care ÃncearcÄ sÄ ÃmbunÄtÄÈeascÄ calitatea vieÈii Ãn mediul urban (de ex. locuitorii din preajma parcului Zaikin), care scriu petiÈii cu scopul de a schimba situaÈia din interiorul parcului Èi Ãmprejurimile lui, dar care nu sunt recunoscuÈi Èi a cÄror voci nu sunt luate Ãn consideraÈie de cÄtre reprezentanÈii puterii (legÄturÄ spre eveniment [2]). PÃnÄ la 20 noiembrie 2015, Ãn noua galerie BUNCHER ai FacultÄÈii Arte Plastice (AMTAP) poate fi vizitatÄ expoziÈia The Taste of the City [3] realizatÄ Ãn colaborare cu studenÈii facultÄÈii. _The Taste of the City rezultÄ dintr-un seminar de lucru artistic ce a durat 2 sÄptÄmÃni, pe parcursul cÄrora studenÈii au putut dezvolta Ãntr-un mod colaborativ un fanzine la tema spaÈiului public chiÈinÄuian._ [4] # IDEI ÈI PRACTICI 1. Proiectul â25 verde [5]â al arhitectului italian LUCIANO PIA a reuÈit sÄ integreze Ãntr-un mod excelent verdeaÈa Ãn arhitectura unui bloc locativ Ãn Torino. Cele 63 apartamente ale clÄdirii au terase neregulate pe care au fost amplasate vaze cu tufiÈuri Èi arbori de diferite dimensiuni â de la 2.5 m la 8 m. [6] 2. Peste 140 de tei vor fi replantaÈi [7] pe bulevardul Ètefan cel Mare la IaÈi, Ãn RomÃnia.âAnunÈul a fost fÄcut de primarul interimar al oraÈului, Mihai Chirica, Ãn contextul anunÈÄrii rezultatelor consultÄrii publice ce s-a desfÄÈurat timp de o lunÄ Ãn cartierele oraÈului. Conform datelor furnizate, din totalul de aproape 14.250 de voturi, peste 13.300 au fost Ãn favoarea mÄsurii de plantare a copacilor. Plantarea urma sÄ ÃnceapÄ la data de 1 noiembrie 2015. Alexandrina Dinga, reprezentant al grupului âIAÈUL IUBEÈTE TEII [8]â a declarat pentru presa localÄ cÄ rezultatul consultÄrii Ãn favoarea plantÄrii teilor este un semnal bun Èi pentru alte iniÈiative care sunt dorite de ieÈeni Èi care ar trebui luate Ãn seamÄ de autoritÄÈi. Ea a mai spus cÄ rezultatul aratÄ cÄ reprezentanÈii municipalitÄÈii nu au avut dreptate atunci cÃnd au susÈinut cÄ ieÈenii nu-Èi doresc replantarea teilor. Este a doua victorie ÃnregistratÄ Ãn acest an de cÄtre societatea civilÄ dupÄ ce, la Ãnceputul anului, primarul suspendat al oraÈului, Gheorghe Nichita, anunÈa renunÈarea la un proiect de parcare subteranÄ care ar fi dus la distrugerea parcului din faÈa Teatrului NaÈional âVasile Alecsandriâ. 3. Programul de cercetare _URBAN AGE [9]_ al London School of Economics, a investigat, timp de mai bine de 10 ani capacitatea Èi flexibilitatea tramelor stradale din diferite oraÈe. Aspectele investigate au fost: Ãn ce mÄsurÄ strÄzile, clÄdirile Èi spaÈiile deschise influenÈeazÄ calitatea vieÈii din aceste oraÈe. ADN-ul spaÈial al oraÈelor â reprezentat de blocuri Èi spaÈii deschise permite o vizualizare a situaÈiei Èi permit sÄ evaluÄm Ãn ce mÄsurÄ clÄdirile Èi spaÈiile deschise pe care le locuim reprezintÄ o parte integratÄ Ãn contextul urban ori rÄmÃn izolate Èi produc de cele mai multe ori oraÈe fragmentate Èi neprimitoare. [10] 4. Un interviu cu IRINA MAGDÃÈ [11], Èeful direcÈiei culturÄ a Consiliului Municipal Lvov despre dezvoltarea oraÈului, turism, centru Èi periferie: âLa moment vectorul de dezvoltare a turismului Ãn Lvov intrÄ Ãn contradicÈie cu interesele locuitorilor oraÈului. Interesele turiÈtilor Èi cele ale locuitorilor se deosebesc radical. TuriÈtii au nevoie sÄ vadÄ locurile importante, sÄ se distreze, sÄ mÄnÃnce gustos Èi sÄ plece. Pe ei nu-i intereseazÄ procesele mai profunde, periferiile oraÈului â le sunt suficiente distracÈiile din PiaÈa CentralÄ a oraÈului. Dar oraÈul Lvov ÃnseamnÄ mai mult decÃt PiaÈa CentralÄ. Ãn oraÈ locuiesc mai mult de un milion de oameni, cu necesitÄÈi culturale Èi existenÈiale diferite. Sunt raioane Ãn care nu gÄseÈti nimic â nici un centru cultural, nicio bibliotecÄ, teatru sau cinema. Acestea reprezintÄ, din punct de vedere cultural, raioane moarte. Unica formÄ de culturÄ pentru oamenii din aceste raioane e cea oferitÄ de bisericÄ.â 5. Un text al lui DAVID ADLER [12] Ãn Jacobin despre deficieneÈele implementÄrii dreptului la oraÈ Ãn Mexico. âComunitÄÈile locale ale oraÈului Mexico City precum Èi partenerii lor Ãn cadrul statului mexican au contribuit, fÄrÄ ÃndoialÄ, la ÃmbunÄtÄÈirea protecÈiei sociale Ãn oras. Ãntre 1995 Èi 2010, Ãn timp ce oraÈul a crescut cu peste 450 000 gospodÄrii, numÄrul de case cu acces la canalizare Èi apÄ potabilÄ a crescut cu peste 400 000. Rezultatele recensÄmÃntului aratÄ un progres similar Èi la capitolul accesului la electricitate, frigidere, maÈini de spÄlat Èi calculatoare. TotuÈi, modelul de comunitate pe logicÄ de proiect a eÈuat Ãn implementarea unei viziuni colective a dezvoltÄrii urbane. Acest model a favorizat implementarea âdrepturilor Ãn oraÈâ â drepturi individuale, Ãn detrimentul âdreptului la oraÈ, un âproiect comunalâ. Fixarea atenÈiei doar pe primul â pentru protecÈie socialÄ de bazÄ â Ãl scapÄ din vedere pe al doilea â mult mai ambiÈios Èi mai holistic.â 6. Traducerea unui articol al lui BRADLEY L GARRETT [13] despre privatizarea spaÈiilor publice urbane: âÃn cadrul unui eveniment recent TEDx Southampton University despre spaÅiul public Ãn Londra, am afirmat cÄ a sosit momentul unei acÅiuni directe Ãmpotriva pierderii de spaÅiu public â o acÅiune care sÄ aminteascÄ de drumeÅia ilegalÄ Ãn masÄ pe platoul Kinder Scout ÃntreprinsÄ de AsociaÅia drumeÅilor din Regatul Unit (The Ramblers) Ãn 1932, descrisÄ de Lord Roy Hattersley ca fiind âcea mai reuÅitÄ acÅiune directÄ din istoria britanicÄâ. Ãntreprinderea unor acÅiuni de identificare Åi utilizare a spaÅiului public evitÄ o concentrare pe subiectul spinos Åi, ca sÄ fiu sincer, deprimant, al spaÅiului deja pierdut. Ãn schimb, astfel de acÅiuni se axeazÄ pe lucruri care stau Ãn puterea noastrÄ. Geograful Don Mitchell afirmÄ cÄ spaÅiul public Ãntr-un oraÅ supravegheat reprezintÄ mici insule de libertate Ãnconjurate de âarhipelagul carceralâ al lui Foucault â oraÅul supravegheat. De aici se naÅte o Ãntrebare crucialÄ: ce se ÃntÃmplÄ cÃnd micile noastre insule de libertate nu mai pot fi distinse Ãn cadrul oraÅului? Sociologul Richard Sennett afirmÄ cÄ spaÅiile publice private sunt âspaÅii publice moarteâ, deoarece esenÅa convivialitÄÅii, a spontaneitÄÅii, a ÃntÃlnirii Åi, da, acea micÄ dozÄ de haos sunt eliminate. SpaÅiile nu mor pentru cÄ nu sunt agreabile â chiar Åi eu mÄ bucur de trÃndÄvealÄ pe treptele de lÃngÄ canal din Granary Square â ci pentru cÄ posibilitÄÅile de relaÅionare cu aceste spaÅii sunt reduse la minim. âGrupurile sociale care pretind spaÅiu Ãn zona publicÄ, care creeazÄ spaÅii publice, devin ele Ãnsele publice prin aceste acÅiuni,â scrie Mitchell. âDe exemplu, oamenii fÄrÄ adÄpost se pot reprezenta ca o parte legitimÄ a Âpublicului doar Ãn spaÅii publice.â Oricine ÃÅi poate imagina reacÅia unui agent de pazÄ de la Granary Square Ãn faÅa unui om al strÄzii londonez care ÃÅi manifestÄ public nenorocirea pe gazonul lor artificial privat. Puterea entitÄÅilor private de a Ãmpiedica anumite activitÄÅi Ãn spaÅii âpubliceâ Åi chiar de a bloca accesul public la acestea a fost ÃntÄritÄ cu ocazia procesului privind protestul Occupy (Ocuparea). La data de 14 octombrie 2011, s-a dat o hotÄrÃre judecÄtoreascÄ prin care âse interzice Âpersoanelor strÄine intrarea, staÅionarea sau traversarea pieÅei Paternoster Squareâ. DeÅi protestul Occupy poate pÄrea ca ÅinÃnd de trecut, acest proces a fost important pentru cÄ a creat un precedent: protestele Ãn spaÅiu deschis privat nu vor fi tolerate. Nu a fost o coincidenÅÄ faptul cÄ singuraticul de la Lexicon menÅionat mai sus a expus un cort Ãn reclama lui fictivÄ. Cortul a devenit un totem puternic: de la Brian Haw la Occupy, acesta simbolizeazÄ transferul sferei private Ãn cea publicÄ, Åi a ajuns sÄ fie atÃt de temut de autoritÄÅi ÃncÃt consiliul municipal al burgului Westminster din centrul metropolei londoneze a adoptat niÅte hotÄrÃri Ãn 2012 menite âsÄ reglementeze utilizarea corturilor, a altor structuri Åi echipamente de dormitâ. Adio campare urbanÄ!â 7. ALEJANDRO ARAVENA despre rÄspunderea socialÄ a arhitectului [14]: âAhitectul poartÄ rÄspundere socialÄ. Proiectul arhitectural â este Ãntotdeauna un rÄspuns la o Ãntrebare concretÄ. DacÄ vreÈi sÄ oferiÈi un rÄspuns complet atunci acest component social nu trebuie exclus Ãn nici un caz. Un produs de calitate ÃnseamnÄ sÄ nu ne prefacem cÄ Ãntrebarea principalÄ pare mai puÈin complicatÄ decÃt este Ãn realitate. Ea are mai multe componente â economicÄ, juridicÄ, ecologicÄ, esteticÄ Èi comunitarÄ. Are Èi o componentÄ politicÄ desigur. Nu existÄ nici un proiect arhitectural care sÄ nu fie Èi o exprimare politicÄ. Chiar asemenea lucruri evidente precum muzeele, monumentele sau casele particulare. De exemplu, arhitecÈii care proiecteazÄ case pentru oameni bogaÈi, ÃncearcÄ sÄ elaboreze proiecte ce rup relaÈiile cu clasele sÄrace. Nu puteÈi evita componentul politic dacÄ doriÈi sÄ cuprindeÈi toate aspectele proiectului. Chiar Èi sursele de finanÈare sunt legate de componentul politic. Chiar dacÄ nu doriÈi sÄ transmiteÈi un mesaj politic oricum transmiteÈi un mesaj politic. Se poate spune Èi altfel: nu existÄ o modalitate de a evita mesajele politice atunci cÃnd elaborezi proiecte arhitecturaleâ Problema cu dezvoltatorii urbani Èi piaÈa imobiliarÄ Èine de faptul cÄ scopurile Èi motivaÈiile sunt opuse. Pentru noi, care suntem preocupaÈi de calitatea mediului de trai, scopul principal este construcÈia unui loc Ãn care vor trÄi oamenii. Ãn procesul de construcÈie a acestui mediu se poate obÈine Èi profit â Ãntr-un mod corect, dar profitul reprezintÄ doar o modalitate de a atinge scopul final â creÈterea calitÄÈii vieÈii. Pe piaÈa imobiliarÄ se ÃntÃmplÄ invers. Acolo scopul final este profitul, care se obÈine prin construcÈia mediului de trai. Ceea ce e incorect. Meseria de arhitect Èi designer trebuie sÄ includÄ o luptÄ cu sistemul construit astfel. E o luptÄ culturalÄ principialÄ.â # LEGÄTURI â NumÄrul 3 [15] al revistei Tactici Urbane cu tema âSpaÈiile SÄrbÄtoriiâ (rus. ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÑÐÐÐ â ÂÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÐÐÂ). â O serie de ghiduri [16] pentru activarea spaÈiilor urbane elaborate de reÈeaua Arquitecturas Colectivas (Ãn limba spaniolÄ). â O lecÈie publicÄ la tema âThe possible city. What is a Decent City?â [17] prezentatÄ de Richard Sennett Èi Ira Katznelson la Centrul de CulturÄ ContemporanÄ din Barcelona. â El Recetario [18] reprezintÄ o carte de reÈete Èi soluÈii pentru spaÈii urbane Èi domestice. Jocuri, mobilÄ, accesorii â toate sunt adunate, ÃmpreunÄ cu tehnologia producerii lor, pe acest site. â O lecÈie a lui Robert Neuwirth [19] despre creativitatea Èi inovaÈia din favelas Èi zonele urbane defavorizate. â Blogul lui Peter Marcuse [20], profesor de planificare urbanÄ, filosof. â Arhitectul cilian Alejandro Aravena a fost ales Ãn calitate de curator al Bienalei VeneÈiene de ArhitecturÄ 2016, care se va desfÄÈura Ãntre 28 mai â 27 noiembrie 2016, Èi care are tema_Reporting from the front [21]_ (NoutÄÈi de pe front). #6 ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ # ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑ ÐÐÑÐÐÑÑÐÑÑ ÑÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ ÂÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÂ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÑÐ ÑÑÑÐÐÐÐÐÐÐ 31 ÐÐÑÑÐÑÑ 2015 Ð ÐÐÑÐÐ ÐÐ. ÐÐÐÐÐÐÐ (ÐÐÑÐÐÑÐÑÑÐÐ ÑÐ. ÐÐ. ÐÐÐÑÐÐ / ÐÐ. ÐÐÐÐÐÐ). ÐÐÐÑÑÐÐÐ ÑÑÑÐÐÐÐÐÐÐ Ñ ÐÐÑÐÐÐÑÐ ÑÑÐÑÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÐÐÑ Ñ ÐÐÑÐÑÐÐÐÐÐÐ. ÐÑÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑ, ÐÐÐÑÑÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐ, ÐÑÑÐÑÑÐÐÑÑ ÑÐÑÑÑÐÑÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐ Ð ÐÐÐ (ÐÐÐÑÐÐÐÑ, ÐÐÑÐÐÐ Ð ÐÐÑÑÐÐ ÐÐÑÐÐ ÐÐ. ÐÐÐÐÐÐ), ÐÐÑÑÑÐÐ ÐÐÑÐÑÐÐ Ñ ÑÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÐÑÑ ÑÐÑÑÐÑÐÑ ÐÐÑÑÑÐ ÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐ, ÐÐ ÐÐÑÑÐÑÑÐÐÐÑÐ, ÑÑÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐ ÐÐÑÑÑ Ð ÑÐÑÑÐÑ ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐ (ÑÑÑÐÐÐ ÐÐ ÑÐÐÑÑÐÐ [2]). ÐÐ 20-ÐÐ ÐÐÑÐÑÑ 2015 Ð ÐÐÐÐÑÐÐ BUNCHER ÐÐÐÑÐÑÑÐÑÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐÑÐÑÑ ÐÑÐÑÑÑÑÐ (ÐÐÐÐÐ) ÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÑ ÐÑÑÑÐÐÐÑ The Taste of the City [3] ÐÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑ ÑÐÐÐÐÑÑÐÐ ÑÐ ÑÑÑÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÑÐÑÑÐÑÐ. _Ð ÑÐÐÑÐÑÑÐÑÐ ÐÐÑÑÐÐÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÑÑ ÐÑÐ ÑÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐ The Taste of the City ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÑ ÑÐÐÐÑÐ ÑÐÑÑÐÑÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐ ÐÑÑÑÐÑÐÑÑ Ð ÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐ._ # ÐÐÐÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÐÐ 1. ÐÑÐÐÐÑÑ â25 verde [5]â ÐÑÐÐÑÑÐÑÐÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÑÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÑ Ð ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÑ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÐ. ÐÑÐ 63 ÐÐÐÑÑÐÑÑ ÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÑÑ ÑÐÑÑÐÑÑÑ, ÐÐ ÐÐÑÐÑÑÑ ÑÐÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÑ Ñ ÐÑÑÑÐÑÐÐÐÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÐÑÑ ÑÐÐÐÐÑÐÐ: ÐÑ 2.5 ÐÐ 8 ÐÐÑÑÐÐ ÐÑÑÐÑÑ. 2. ÐÐÐÐÐ 140 ÐÐÐ ÐÑÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÐÑ [7] ÐÐ ÐÑÐÑÐÐÑÐ ÐÑÐÑÐÐÐ ÑÐÐ ÐÐÑÐ Ð ÐÑÑÐÑ, ÐÑÐÑÐÐÑ. ÂÐÐÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÐÑÑÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ ÑÐÑÑÐÐÐÐ, ÐÑÐÑÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÐÑÐÑÑ ÐÐÐÑÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ. ÐÐ ÐÑÐÐÐÐ, ÐÐ ÐÐÑÑÐ 14.250 ÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÐÐÐ 13.300 ÐÑÑÑÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÑÐÐ. ÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐ ÐÐÑÐÑÑÑÑ 1 ÐÐÑÐÑÑ ÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐ. ÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐ, ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÐÑ ÐÑÑÐÐÑ ÂÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐ [8]Â, ÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑ ÐÐÑÑÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑ, ÑÑÐ ÐÐÐÐÑÐ ÑÐÐÑÐÑÑÐÑ â ÑÑÐ ÑÐÑÐÑÐÐ ÐÐÐÐ Ð ÐÐÑ ÐÑÑÐÐÑ ÐÐÐÑÐÐÑÐÐ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÑ ÑÑÐÑÑÐÐÑÑ ÐÐÐÑÑÐ. ÐÐÐ ÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐ, ÑÑÐ ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÐÑÐÑÐ ÐÑÐÐ ÐÐÐÑÐÐÑ, ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐ, ÑÑÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐ ÑÐÑÑÑ ÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÑÐÐ. ÐÑÐ ÐÑÐÑÐÑ ÐÐÐÐÐÐ Ð ÑÑÐÐ ÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÐÑÐÐ ÑÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÐ 2015-ÐÐ ÐÑÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐ ÑÑÑÐÐÑÐÐÑÑÑÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐ, ÐÐÑÐÑÐÑ ÑÐÐÑÑÐÐÐÐÐ ÐÑ ÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÑÐÑÐ ÑÐÐÑÑÐÐ ÂÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐÂ. 3. ÐÑÑÐÐÐÐÐÐÑÐÐÑÑÐÐÑ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐ _URBAN AGE [9]_ ÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐ 10 ÐÐÑ ÐÑÐÐÑÑÐÐÑÑ ÑÐÐÑÐÐÐÐÑÑÐ Ð ÐÐÐÐÐÑÑÑ ÐÐÑÐÐÐÑÑ ÑÐÑÐÐ Ð ÑÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÑ. ÐÑÑÐÐÐÑÐÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐ: Ð ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐ, ÐÐÐÐÐÑ Ð ÐÑÐÑÑÑÑÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐÐÑÑÑ ÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐ Ð ÑÑÐÑ ÐÐÑÐÐÐÑ. ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ, ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ Ð ÐÑÐÑÑÑÑÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÐÐ, ÐÐÐÐÐÐÑÐÑ ÑÐÐÐÐÑÑ ÑÐÑÑÐÑÐÑ Ð ÐÑÑÐÑÐÐÑÑ, Ð ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐ ÑÑÐ ÐÐÐÐ Ð ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÑÐÐÑÑÑÑÑ ÐÐÑÐÐÑÐÑÐÐÐÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐÑÑ, ÐÐÐÐ ÐÑÑÐÑÑÑÑ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÑÐÐ Ð ÑÐÑÐ ÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÑ ÑÑÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÐÐÐÑÑÑ Ð ÐÑÑÑÐÐÐÐÐÐÑÑÑ Ð ÐÐÑÐÐÐ. 4. ÐÐÑÐÑÐÑÑ Ñ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐ [11], ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐ ÐÐ ÐÑÐÑÑÑÑÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÑÐ ÐÑÐÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐ, ÑÑÑÐÐÐÐ, ÑÐÐÑÑÐ Ð ÐÐÑÐÑÐÑÐÐ: âÐÐÐÑÐÑ ÐÐÐÑÐÑ ÑÐÐÐÐÑÐÑ ÑÑÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÑ Ð ÐÑÐÑÐÐÐÑÐÑÐÐ Ñ ÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐÐ. ÐÐÑÐÑÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÐÑÑ ÑÑÑÐÑÑÐÐ ÑÐÐÑÐÐ ÑÐÐÐÑÐ. ÐÑÑÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐÑÑ, ÐÑÑÑÑÐÐÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑÑÑÑ, ÐÐÑÑÐÐ ÐÐÐÑÑÑ Ð ÐÐÐÑÐÑÑ ÐÐÐÐÐ. ÐÑ ÐÐ ÐÐÑÐÑÐÑÑÑÑ ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÐÑÑÑ, ÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ, ÐÐ ÐÐÑÑÐÑÐÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐÐ. ÐÐ ÐÑÐÐÐ â ÑÑÐ ÐÐ ÑÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÐÐÑ ÐÑÐÐÐ. Ð ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑ ÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐ, Ñ ÐÐÑÐÑÑÑ ÑÐÐÐ ÑÐÐÑÐÐ ÐÑÑÐÐÐ ÐÑÑÐÐÑÐ Ð ÐÑÐÑÑÑÑÐÑÐ ÐÐÑÑÐÐÐÐÑÑÐ. ÐÑÑÑ ÑÐÐÐÐÑ, ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑ â ÐÐ ÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÐÐ ÑÐÐÑÑÐ, ÐÐ ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐ, ÑÐÐÑÑÐ ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÑÑÐ. ÐÑÐ ÐÐÑÑÐÑÐ ÑÐÐÐÐÑ Ð ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÐ ÑÐÑÑÐÐ. ÐÐÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑ ÐÑÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐ â ÑÐÑÐÐÐÑ.â 5. ÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐ [12] Ð _Jacobin_ Ð ÐÐÐÐÑÑÐÑÐÐÑ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÐ. ÂÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ, ÐÐÐ Ð ÐÐÑÑÐÐÑÑ Ð ÑÐÐÐÐÑ ÐÐÐÑÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÑÐÐÑÑÑÐÐ, ÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐ Ð ÑÐÑÑÑÐÐÐÐ ÑÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑ Ð ÐÐÑÐÐÐ. ÐÐÐÐÑ 1995 Ð 2010, ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐ ÐÑÑÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÐ, ÑÐÐ 450 000 ÑÐÑÑÐÑÑ ÑÐÐÑÐÑÑÐ Ð ÐÐÐÐÐ, ÐÐÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐÐ Ñ ÐÐÑÑÑÐÐÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐ ÐÐÐÐÐ, ÑÐÐ ÐÐ 400 000. ÐÐÐÑÐÑÑÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑÐÐÑÑ ÑÐÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐÑÐÑÑ Ð Ð ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÑÑÐÐ Ð ÑÐÐÐÑÑÐÑÐÑÑÐÑ, ÑÐÐÐÐÐÐÑÐÑÐ ÐÐÐÐÑÐÐ, ÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐÐ Ð ÐÐÐÐÑÑÑÐÑÐÐ. ÐÐ ÐÐÐÐÐÑ ÑÐÐÐÑÐÑÑÐÐ Ð ÑÐÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÑÐÐÐÐ ÐÑÐÑ ÐÐÑÐÑÐÐÑÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÐÐ. ÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑ ÐÐÑÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÑÐÐÑÐÑÑ ÂÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÐРРÑÑÐÑÐ ÐÐÐÐÐÐ ÂÐÑÐÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐ â ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÂ. ÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐÑ (ÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑ) ÑÐÑÑÐÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÑ ÐÑÐÑÐÐ â ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÑÑÐÐÐÂ. 6. ÐÐÑÐÐÐÐ ÑÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐ Ð. ÐÐÐÐÐÐÐÐ [22] Ð ÐÑÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐ: ÂÐ ÑÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÑÑÐÑ TEDx Southampton University ÐÐÑÐÑÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÐ, Ñ ÑÑÐÐÑÐÐÐÐ, ÑÑÐ ÐÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐÑ ÐÑÑÐÑÑ ÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÑÐÑÐÐ ÑÑÑÐÑÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ, ÐÐÐÑÑÐÐÐ, ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐÐ ÐÐ ÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÑÑ, ÐÑÐÐÐÑÐÐÑÑÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÑÑÐÐ (The Ramblers/ÐÑÐÐÑÐÐ) Ð 1932 Ð ÐÐÐÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐ ÐÐÑÑÐÑÑÐÐ, ÐÐÐ ÂÑÐÐÐÐ ÑÑÐÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐ Ð ÐÑÑÐÑÐÐ ÐÑÐÑÐÐÐÐÂ. ÐÐÐÑÑÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÑÐÐ Ð ÐÑÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÑÐ ÐÐ ÑÐÐÐÐÑÑ ÑÐÐÐÑ, Ð, ÑÑÐÐÑ ÐÑÑÑ ÑÐÑÑÐÑÐ, ÑÐÑÑÑÐÑÑÐÑ ÑÐÐ Ð ÑÐÐ ÑÑÑÐÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ. ÐÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÑ ÐÐÐÑÐÐÑÑÐÑÑÑÑÑÑ ÐÐ ÐÐÑÐÑ, ÐÐÑÐÑÑÐ Ð ÐÐÑÐÑ ÑÐÐÐÑ. ÐÐÐÐÑÐÑ ÐÐÐ ÐÐÑÑÐÐ ÑÑÐÐÑÐÐÐÐÑ, ÑÑÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ Ð ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÑ ÑÐÐÐÐ ÐÑÑÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑ, ÐÐÑÑÐÐÐÐÑÐ ÂÑÑÑÐÐÐÑÐÐ ÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐРÐÑÐÐ. ÐÑÑÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑÑÑ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÑÐÑ: ÑÑÐ ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑ, ÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÑÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÑÑÐ ÐÐ ÐÐÐÑÑ ÐÑÑÑ ÑÐÐÐÐÑÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÐÐ? ÐÐÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑÑ ÑÑÐÑÐÐÑ, ÑÑÐ ÑÐÑÑÐÑÐ ÐÑÐÐÐÑÐÑÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÑÐÐÑÑÑÑÑ ÂÐÐÑÑÐÑÐÐÂ, ÐÐÑÐÐÑ ÑÑÐ ÑÑÑÑ ÐÑ ÂÐÑÐÐÐÑÐÐÑÑÐÂ, ÑÐÐÐÑÐÐÐÐÑÑÐ ÑÑÑÐÑÐÐÐ. ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐ ÑÐÐÑÐÑÑ ÐÐÑÐÐÑ, ÑÑÐ ÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÑÑÑÑ ÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐÑÐÐ, Ð ÐÐÑÐÐÑ ÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐ ÑÐÑÐÐ Ñ ÑÑÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐ. ÐÐÑÑÐÐ ÐÐÑÐÑ, ÑÑÐ ÑÐÑÐÐÐÑÐÑÐ ÐÑÑÐÐÑ, ÐÑÐÑÐÐÐÑÑÑÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ, ÑÐÐÐÐÑÑÐÐ ÑÑÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ, ÑÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÑÑÑÑ ÐÑÐÐÐÑÐÑÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÑÑ ÑÑÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÑÐ. ÐÐÐÑÐÐÐÑ, ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÑÑ ÐÑÑÑÑÐÐÑÑ Ð ÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÑÑÐ ÂÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÑÑРÑÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÑ. ÐÐ ÑÐÑÑÐÑÑ ÐÐ ÑÐÑÑÐÑÐÑÐÑÑ ÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ. ÐÐÐÑÑÐÐ ÑÐÑÑÐÑÑ ÐÐÑ ÐÐÑÐÑÐÐÑÑÑÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÑÑÐÐÑÐ Ð ÂÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÑ Ð ÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÑÑ ÐÐÑÑÑÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÑÑÐ Ð ÑÑÐÐ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐÐ ÐÑÐÐ ÑÑÐÐÐÐÐ ÐÐ-ÐÐ ÐÑÐÑÐÑÑÐ ÐÐÑÐÑÐÐÑÐÐ ÐÑÐÑÐÑÑÐ Occupy. Ð 2011 ÐÐÐÑ, 14 ÐÐÑÑÐÑÑ, ÐÑÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÐÑÐÐÐÐ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÂÐÐÑÑÐÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÐÑÐÐÑÑÑ ÐÑÐÐ, ÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐ, ÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐ Paternoster Square. ÐÑÐÑ ÐÑÐÑÐÑÑ ÑÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÐÐÐÐÑ: ÐÑÐÑÐÑÑÑ Ð ÐÑÐÑÑÑÑÑ ÑÐÑÑÐÑÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÑÑÐÑ ÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑ. ÐÐ ÐÑÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐ, ÑÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐ Lexicon ÐÐÑÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÑ, ÐÐÑÐÑÐÑ ÑÑÐÐÐ ÑÐÐÑÐÑÐ ÑÐÑÐÐÐÐ: ÐÑ Brian Haw Ð Occupy. ÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐÑ ÐÐÑÐÑÐÐ ÑÐÑÑÐÐÐ ÑÑÐÑÑ Ð ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ Ð ÐÐÑÑÐÐÑÐÐ ÐÑÑÐÐÐ, ÐÐÐ ÐÐÑÑÑ ÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐ, ÐÐÐÐÑÑ ÐÐ ÑÐÐÐ, ÑÑÐ ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÑÐÑÐ ÑÐÐÐÑ ÐÐÑÑÐÐÐÑÑÐÑÐ Ð ÑÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐ Ð 2012 ÐÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐÑÐÐ ÑÐÑÐÐÐÐ, ÐÑÐÐÑÐÐÑÑÐÑ ÑÐÐÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÑÑ ÐÑÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐ, ÐÑÑÐÐÑ ÑÑÑÑÐÑÑÑ Ð ÑÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐÑ. ÐÑÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ!Â. 7. ÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ Ð ÑÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ [14]: ÂÐÐÑÐÐÐÑÐÐÑ ÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐÐÐÑÑÑ ÐÑÐÑÑÑÐ ÑÐÐÐÑÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ. ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÐÑÐ ÐÑÐÐÐÑ â ÑÑÐ ÐÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÑÐÑ. Ð ÐÑÐÐ ÐÑ ÑÐÑÐÑÐ ÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐ, ÑÐ, ÑÐÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐ, Ñ ÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÑÑÐÑÑÑ ÐÑÐÐÑÑÐÑÑ ÑÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ. ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÐ ÐÑÐÐÑÐÑ ÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑ, ÑÑÐ ÐÐÐÑÐÑ ÑÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐ, ÐÑÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÐ, ÑÐÐ ÐÐ ÐÑÑÑ ÐÐ ÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐ. ÐÐ ÑÐÑÑÐÐÑ ÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÐ, ÐÑÐÐÐÐÐÐÐ, ÑÐÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÐ, ÑÑÑÐÑÐÑÐÑÐÐÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ. ÐÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐÑÑÑ Ð ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑ. ÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÐÐ ÐÑÐ ÐÑ ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐ. ÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÑÐ ÐÑÐÐÐ ÐÑÐÐÑ, ÐÐÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐÐ ÑÐÑÑÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐÑÐÐ. ÐÐÐÑÐÐÐÑ, ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÑ, ÐÐÑÐÑÑÐ ÑÑÑÐÑÑ ÐÐÑ ÐÐÐÐÑÑÑ, ÐÑÑÐÑÑÑÑ ÐÐÐÐÑÐÐÑÑ ÐÑÐÐÑÐÐÐÑ Ñ ÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐ Ð ÑÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐÑÐÑ. ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐ ÐÐÐÑÑÐÑÑ ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ, ÐÑÐÐ ÐÑ ÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐÐ ÑÐÑÐÑÐ ÐÑÐÐÑÐÑÑ ÐÑÐ ÐÑÐÐÐÑÑ ÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐ. ÐÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐÐÐÑ ÑÐÑÐÐÐÑ Ñ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ. ÐÐÐÐ ÐÑÐÐ ÐÑ ÐÐ ÑÐÑÐÑÐ ÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÑ, ÑÑÐ ÑÐÐ ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÐÐ. ÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐÑÑ Ð ÐÐÐÐÐÑÐÑ: ÐÐÑ ÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐÑÐÑÐÑÐÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐÑÐÐÐÐÑ, ÐÐÐÐÐÐÑÑÑ ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÐÐ. ÐÑÐÐÐÐÐÐ Ñ ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÐÐÐ Ð ÑÑÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÑÑÐÐÑÑÑ Ð ÑÐÐ, ÑÑÐ ÐÐ ÐÑÐ ÑÐÑÑÐÐÑ ÑÐÐÐ Ð ÑÑÑÐÐÐÐÐÐÑ. ÐÐÑ ÑÐÑ, ÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÐÑÑÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÑ ÐÐÐÑÐÐÐÑ, ÐÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÑ ÐÐÑ, ÐÐÐÐÐÐÑ ÑÐÐÑ â ÐÐÑÑÑÐÐÑÑ ÐÐÑÑÐ, Ð ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÑÐÑÑ ÐÐÑÑ ÐÑÐÐ. Ð ÐÑÐÑÐÑÑÐ ÑÐÐÐÐÐÐÑ ÑÐÐÐÐ ÑÑÐÐÑ ÐÑ ÐÐÐÑÑÐÐÑÐ ÐÑÑÑÑÐÑ Ð ÐÑÐÐÑÐÑ â ÑÐÑÑÐÑÐ ÐÐÑÐÐÐÐ, ÐÐ ÑÑÐ ÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÐÑÑÐÐÐÐÐÑ ÐÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÐÐ ÐÐÐÑÑÐÐÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐ. ÐÐ ÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑÐ ÐÑÑ ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑÐÑ. ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÑ ÑÐÐÑ â ÐÑÐÐÑÐÑ, ÐÐÑÐÑÐÑ ÐÐÑÑÐÐÐÐÑÑÑ ÐÑÑÑÐ ÑÑÑÐÐÑÐÐÑÑÑÐÐ ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÑ. ÐÑÐ ÐÐÐÑÐÐÐÐÑÐÐ. ÐÑÑ ÑÑÑÑ ÐÑÐÑÐÑÑÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÑÑÐÑÑÑÑ Ð ÐÐÑÑÐÐ Ñ ÑÐÑÑÐÐÐÐ, ÑÑÑÑÐÐÐÐÐÐ ÑÐÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐ. ÐÑÐ ÐÑÐÑÑÑÑÐÐÑ ÐÐÑÑÐÐ. ÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐ ÑÑÐÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐÐÐ ÐÑÑÐÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÑÐ ÑÑÐÑÐÐÑ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑÐ, ÑÐÐÐ, ÑÑÐÐÑ ÑÑÐ ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÑÐÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐ ÐÐ ÐÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐ, Ð ÑÐÐÐ, ÑÑÐÐÑ ÐÐÐÐÐÐÐÐÑÑ ÐÐÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÑÑÑÑ ÐÑÐÐÑÐÑ ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐ ÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÑÐ ÑÐÐÐ. Ð ÑÑÐÐ ÐÐÑÑÐÑ ÐÑÑÑ ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑ. Ð ÐÐÐÐÐ ÑÑÐÑÐÐÑ, ÑÑÐ ÐÐÐÑÑÐÑ ÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÐÐ ÑÐÑÑÐÐÑ Ð ÐÑÐÑÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐ, Ð ÐÐÑÐÑÐÐ Ñ ÑÐÐ ÑÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ. ÐÐ ÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑ ÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÑÑ ÐÑÑ ÑÐÑÑÐÐÑ. ÐÑÐ ÑÐÐ ÐÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑÑÐÑ: ÐÐÐ ÐÐÑÐÐÐÑÑÑ Ð ÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÐÐ ÑÐÑÑÐÐÑ, Ð ÑÑÐ ÐÑÐÐÑ ÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐ, ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐÑÑÑ ÑÐÐÐÐÐÑÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÑÑÑ. ÐÐÐ ÑÑÐ ÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÐÐ ÑÐÑÑÐÑÐÐ, Ð ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÑÑ ÑÐÐÑÐÐÑ Ð ÑÑÑÐÐÑÐÐÑÑÑÐÐ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÑÑÑ Ð ÐÐÐÑÑÐÐÐÐ ÐÑÐÐÑÐÐ, ÐÐÐÐÐÐ ÐÐÑÑÐÑÑ ÐÐ ÐÐÑÑ ÑÑÐÐÑÐÑ: ÐÐÐÑÐÐÐ, ÐÑÐÑÐÐ ÑÐÑÑÐÐÑ ÐÐÐ ÑÐÐÐÐÐÐ, Ð ÐÐÑÑÑÐÐÐÐÐ, ÐÐ ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐ ÐÐÑÑÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐ ÑÐÐÑ ÐÐ ÐÐÐÑÐ ÐÐ ÐÑÑÐ ÂÐÑÐÑÑÐ ÐÐÐÐÐÑÐÂ. # ÐÐÐÐÐÐ â â3 ÐÑÑÐÐÐÐ [15] ÐÐÑÐÐÑÐÐÐ ÐÐÐÑÐÐÐ ÐÐ ÑÐÐÑ: ÂÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐÐ ÐÑÐÐÐÐÐÐÐÂÑ â ÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÐ [16] ÐÐ ÐÐÑÐÐÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐÑ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐ, ÑÐÐÑÐÐÐÑÐÐÐÑÑ Arquitecturas Colectivas (ÐÐ ÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÑÐÑÐÐ). â ÐÑÐÐÐÑÐÐÑ ÐÐÐÑÐÑ ÐÐ ÑÐÐÑ: âO lecÈie publicÄ la tema âThe possible city. What is a Decent City? [17]â, ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÐÐÐÐÑ ÐÐÑÐÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÑÑ Ð ÐÑÐÐ ÐÐÑÐÐÐÐÑÐÐ Ð ÑÐÐÑÑÐ ÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÐ ÐÑÐÑÑÑÑÐÐ Ð ÐÐÑÑÐÐÐÐÐ. â El Recetario [18] ÐÑÐÐÑÑÐÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÑ ÑÐÑÐÐÐÐ ÐÐÑ ÐÐÑÐÑÑÐÐÐÐÑÑ Ð ÐÐÐÐÑÐÐÑ ÐÑÐÑÑÑÐÐÑÑÐ. ÐÐÑÑÑÐÐ, ÐÐÐÐÐÑ, ÐÐÑÐÑÑÑÐÑÑ â ÐÑÐ ÑÑÐ ÐÐÐÑÑÐ Ñ ÑÐÐ, ÐÐÐ ÐÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÐÐÑÑÑ, ÐÐ ÐÑ ÑÐÐÑÐ. â ÐÐÐÑÐÑ ÐÐÐÐÑÑÐ ÐÑÑÑÐÑÑÐ [19] Ð ÐÑÐÐÑÐÐÐÐÑÑÐ Ð ÐÐÐÐÐÐÑÐÑÑ Ð ÑÑÑÑÐÐÐÑ Ð ÐÐÐÐÑÑ ÐÐÑÐÐÑÐÐÑ ÑÐÐÐÐÐÑ. â ÐÐÐÐ ÐÐÑÐÑÐ ÐÐÑÐÑÑÐ [20], ÐÑÐÑÐÑÑÐÑÐ ÐÐ ÐÐÑÐÐÑÐÐÐÑ ÐÐÐÐÐÑÐÐÐÐÐÑ, ÑÐÐÐÑÐÑÐ. â ÐÐÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÐÑ ÐÐÐÑÐÐÐÑÐ ÐÑÐÐÐÐÐ ÐÑÐ ÐÐÐÑÐÐ Ð ÐÐÑÐÑÑÐÐ ÐÑÑÐÑÐÑÐ ÐÐ ÐÐÐÐÑÐÐÐÑÐÐÐ ÐÑÑÐÑÐÐÑÑÑÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ 2016, ÐÐÑÐÑÐÐ ÐÑÐÐÐÐÑ Ñ 28 ÐÐÑ â 27 ÐÐÑÐÑÑ 2016. ÐÐÐÐ ÐÐÐÐÐÐÐ: _Reporting from the front [21]_ (ÐÐÐÐÑÑÐ Ñ ÑÑÐÐÑÐ). editor: Vitalie SPRÃNCEANÄ traducere: Natalia JURMINSKAIA Buletinul lunar SPAÈII PUBLICE [23] este editat Ãn cadrul Bibliotecii SpaÈiului Public drept parte a programului ACÈIUNE COLECTIVÄ PENTRU BUNURILE COMUNE, susÈinut de FundaÈia CulturalÄ EuropeanÄ. oberliht info@oberliht.com http://oberliht.com [24] Links: ------ [1] http://biblioteca.oberliht.com/2015/11/11/buletin-6/ [2] http://chiosc.oberliht.com/2015/10/29/ovidiu-anton/ [3] http://www.oberliht.com/buncher/[4] http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2015/11/afis_web.jpg [5] http://www.lucianopia.it/opere-e-progetti/2007-2012-25-green-25-verde/ [6] http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2015/11/luciano-web.jpg [7] http://www.romaniacurata.ro/iesenii-au-invins-primaria-iasi-peste-140-de-tei-vor-fi-replantati-pe-bulevardul-stefan-cel-mare/
[8] http://iasuliubesteteii.ro/[9] https://www.linkedin.com/pulse/urban-spatial-dna-urbanage10-tbt-peter-griffiths/ [10] http://biblioteca.oberliht.com/wp-content/uploads/2015/11/urban-age-web.jpg
[11] http://life.pravda.com.ua/culture/2015/10/5/201217/[12] https://www.jacobinmag.com/2015/10/mexico-city-df-right-to-the-city-harvey-gentrification-real-estate-corruption/ [13] http://www.socialeast.ro/privatizarea-spatiilor-publice-urbane-atinge-cote-alarmante-se-impune-luarea-unei-pozitii/ [14] http://www.the-village.ru/village/city/direct-speech/223673-aravenna/
[15] http://urbanist.by/taktiki-3/[16] http://arquitecturascolectivas.net/herramientas/grupos/guias-para-la-activacion-de-espacios-de-aacc-version-para-imprimir/ [17] http://www.cccb.org/en/multimedia/videos/the-possible-city-what-is-a-decent-city/221207/
[18] http://el-recetario.net/[19] https://www.ted.com/talks/robert_neuwirth_on_our_shadow_cities?language=en/
[20] https://pmarcuse.wordpress.com/ [21] http://www.labiennale.org/en/architecture/news/31-08b.html/[22] http://www.socialeast.ro/privatizarea-spatiilor-publice-urbane-atinge-cote-alarmante-se-impune-luarea-unei-pozitii/%20
[23] http://biblioteca.oberliht.com/buletin-lunar/ [24] http://oberliht.com -- Asociatia Oberliht / Association http://oberliht.com . . . . . . . . . . . https://lists.idash.org/cgi-bin/mailman/listinfo/oberlist portal informational pentru arta si cultura din Moldova information gateway for arts and culture from Moldova _______________________________________________ Nettime-ro mailing list Nettime-ro@nettime.org http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro --> arhiva: http://amsterdam.nettime.org/