teodor graur on Wed, 11 Sep 2013 09:08:32 +0200 (CEST)


[Date Prev] [Date Next] [Thread Prev] [Thread Next] [Date Index] [Thread Index]

[Nettime-ro] invitaÈie expo


Dragi prieteni,
Â
VÄ invit, cu plÄcere, la o nouÄ expo personalÄ - marÈi 17 septembrie, orele 19 - la Galeria Nicodim BucureÈti, str. Academiei 15, et. 2.
Teodor G.
(http://www.dograur.blogspot.com/)
Â
Â
Scopul naturii
este omul
Scopul omului
este stilul
Â
(De Stijl, 1919)
Â
Â
Articole de interior â utile sau
inutile â 
care ne fac viaÈa atÃt de
plÄcutÄ, atÃt de confortabilÄ... 
Â
Â
ÂArta contemporanÄ, Ãn toate
manifestÄrile sale actuale â de la marile bienale internaÈionale, la faimoasele
tÃrguri de profil â vehiculeazÄ Ãn general, o problematicÄ de interes actualÄ,
idei Èi concepte prizate de societate, adeseori preluate parcÄ din mass media,
din jurnalele de actualitÄÈi. ArtiÈtii de succes folosesc eficient, instrumente
conceptuale adaptate pentru a investiga realitatea Èi a o transforma finalmente,
Ãn produs artistic, pentru consum. Publicul, pe de altÄ parte, vine Ãn
ÃntÃmpinarea acestora, fiind antrenat de sistem. Astfel funcÈioneazÄ galeriile
Èi muzeele (occidentale), acolo unde lucrurile sunt deja structurate. Trebuie
sÄ ne imaginÄm situaÈia, prin analogie cu mall-urile noastre: oferÄ ceva
oarecum, aÈteptat. Produsul de artÄ contemporanÄ prezintÄ Ãn multe cazuri, calitÄÈi
estetice (antiestetice) Èi conÈine de obicei, o atitudine eticÄ, moralÄ, a
autorului. Un gest pozitiv, unde critica sistemului Â(social-politic, economic, etc.) ÃÈi gÄseÈte
locul. Èi Ãn consecinÈÄ, o artÄ âmajorÄâ, recunoscutÄ de popor, Èi apreciatÄ ca
valoroasÄ de cei care ÃnÈeleg limbajul formelor contemporane (video,
instalaÈie, performance). MÄ refer de asemenea, la contextul ÈÄrilor
occidentale, unde educaÈia e mai rÄspÃnditÄ, viaÈa mai aÈezatÄ Èi valorile mai
stabile, iar domeniul artei contemporane, ceva mai familiar, mai prietenosâ (E
o cale pe care o urmÄm de la o vreme Èi noi, cei din Europa de est, deci
lucrurile se vor ameliora, mai devreme sau mai tÃrziu, cÃnd vom trÄi Ãntr-o
lume comunÄâ) 
DacÄ astÄzi Ãn lume, arta contemporanÄ e un protagonist Ãn mijlocul scenei,
sÄ vedem care este situaÈia artei decorative (artelor aplicate), o zonÄ de plan
secund, dupÄ toate aparenÈele. ExistÄ niÈte diferenÈe clare: Ãn timp ce arta
contemporanÄ â moÈtenitoarea primei avangarde a secolului 20, ÃnseamnÄ ruptura
definitivÄ cu arta clasicÄ (Èi tradiÈionalÄ), artele decorative, care se trag
direct din meÈteÈugurile specifice (ceramicÄ, sticlÄ, metal, Èi altele),
continuÄ arta de facturÄ tradiÈionalÄ, deÈi au fost marcate puternic de aceeaÈi
avangardÄ. Pe cÃnd arta contemporanÄ se
manifestÄ liber, neÃngrÄditÄ de opreliÈti, cealaltÄ e Ãn serviciul cuiva: arta
decorativÄ e o artÄ a ornamentului. A slujit de secole, arhitectura. ÃnsÄ Ãn
momentul revoluÈiei avangardiste, s-a transformat Èi ea, dupÄ noile tipare. âÃn
arhitecturÄ, ornamentul e o crimÄâ, a declarat Adolf Loos, teoretician al
noului modernism. Dimensiunea esteticÄ rÄmÃne o constantÄ, Ãn arta aplicatÄ,
iar atunci cÃnd se cere Ãn plus utilitate Èi funcÈionalitate, avem un produs de
design. 
Este meritul Ècolii Bauhaus, de a fi stabilit Èi practicat, Ãn primele
decenii ale secolului trecut, niÈte principii de proiectare pentru crearea unor
obiecte deopotrivÄ frumoase Èi utile, destinate interioarelor de locuit
obiÈnuite. Ei prevedeau produse de serie (design utilitar): mobilier, articole
din metal, ceramicÄ, ÈesÄturi, cu preÈ accesibil, pentru populaÈie, ca Èi
produse de graphic-design (fonturi Èi caractere tipografice). Prin ceea ce a realizat Ãn atelierele sale, Ãn
perioada scurtÄ de funcÈionare, din cauza contextului social-politic din Germania
deceniului 4, Ècoala a contribuit la conÈtientizarea dimensiunii artistice a
lucrurilor comune, la educarea gustului, Ãn general.
Èi din nou e cazul sÄ facem diferenÈa de opticÄ, Ãntre publicul occidental
Èi cel rÄsÄritean: de multÄ vreme, domeniul design-ului e considerat Ãn ÈÄrile
dezvoltate â artistic, Èi inclus evident, Ãn cel al artei contemporane; Ãn
partea noastrÄ, se pare cÄ ÃncÄ nu am ajuns la aceastÄ concluzie. Deci mai e de
aÈteptat pÃnÄ cÃnd un scaun, de pildÄ, va fi considerat la acelaÈi nivel
valoric cu o operÄ de picturÄâ Cu alte cuvinte: atunci cÃnd vizitÄm o
instalaÈie (ansamblu discursiv alcÄtuit din elemente eterogene), cÄutÄm din
reflex, tablourile. E deja o situaÈie banalÄ. 
Dar trebuie amintit faptul cÄ artele aplicate au beneficiat din plin de
miÈcarea modernistÄ a secolului 20, marcÃnd momente memorabile prin operele
unor autori celebrii, creatori de stil. Acesta a fost Ãnceputul. 
Astfel, avem Ãn patrimoniu: 
The Red & Blue Chair, al lui Gerrit Rietveld
(1917), B306 (Èezlong) de Le
Corbusier (1929), piesele de mobilier din lemn din anii 30, ale scandinavului
Alvar Aalto, design-ul specific Ãn placaj curbat al familiei americane Charles
Èi Ray Eames (Ãn anii 40 Èi 50), canapeaua RÄsÄrit
la New York, de Gaetano Pesce (1980), Fotoliul
bine temperat, al lui Ron Arad (1986).ÂÂ 
Toate acestea sunt un fel de monumente ale modernismului (Èi ale post
modernismului). AstÄzi se produc Ãn serie, Èi pot fi achiziÈionate de oricine, la
un preÈ convenabil â un avantaj prevÄzut de cei ce le-au creat. 
Chestiunea obiectelor utile produse de artiÈti, rÄmÃne Ãn dezbatere, ca Èi
rolul artei decorative Ãn prezent. Ãn bunÄ parte, âArticole de interiorââ
vorbeÈte poetic, despre aceasta. 
Â
T. G. 
Â
Pentru Teodor Graur, piaÈa este locul unei reorganizÄri a producÈiei
trecute, este o structurÄ compusÄ din multiple contribuÈii individuale, locul
Ãn care obiectele converg, aÈteptÃnd noi utilizÄri. Nimic nu o poate exprima
mai bine, decÃt un hibrid compus din materiale, resturi Èi obiecte. Arta lui
Graur este Ãn mod esenÈial o artÄ a re-facerii. El preia gesturi, atitudini Èi
simboluri culturale din spaÈiul est-european Èi le pune Ãntr-un dialog ironic
Èi dezvrÄjit cu arta modernÄ. 
Â
(Adrian Bojenoiu)
Â
Â
Revenirea Ãn
forÅÄ a lui Teodor Graur, ca protagonist pe scena artei romÃneÅti actuale, este
un fenomen ce Åine nu doar de metabolismul creator al artistului ÃnsuÅi, ci Åi
de criza de creÅtere a culturii Åi civilizaÅiei contemporane. Teodor Graur este
un simptom al (ne)regulilor psihicului colectiv pentru cÄ procedura preferatÄ a
artei sale este âventrilocareaâ lumii obiectuale Ãn bazinul cÄreia ÃnoatÄ homo
consumator al zilelor noastre.
Fastuos
precare Åi laconic lirice, obiectele sale par niÅte proteze de idealitate.
Artistul ÃncearcÄ Ãntotdeauna sÄ le facÄ cÃt mai puÅin deranj Åi totodatÄ sÄ le 
desfacÄ cÃt
mai mult privirii, obiectele -ca sens- fiind, de aceea, Ãn egalÄ mÄsurÄ ale lui
Åi ale publicului. Prin micul ajutor (care nu este un prim ajutor, ci un ajutor
secund, ce transmutÄ natura, datele Åi facultÄÅile iniÅiale) pe care Ãl acordÄ
obiectelor ready-made, arta lui Teodor Graur Åine de design, de un âdisegnoâ
prin care este impus-transpus un plan secret, profund, unei lumi obiectuale cu
aparenÅe inofensive, comune.
Â
(Erwin Kessler
- Balcanianul Ãn epoca fierului vechi)
_______________________________________________
Nettime-ro mailing list
Nettime-ro@nettime.org
http://www.nettime.org/cgi-bin/mailman/listinfo/nettime-ro
-->
arhiva: http://amsterdam.nettime.org/